Comună poluată de Termocentrala Romag-Termo

Versiunea pentru tiparire

Marimea textului:

Un vânt care a măturat ieri întreg judeţul Mehedinţi a adus peste comuna Şimian şi peste cele şase sate un nor gros de cenuşă, provenit de la Termocentrala Romag-Termo, amplasată în satul Halânga, la doi kilometri de Drobeta Turnu Severin.

Din spusele oamenilor, care de fiecare dată când bate vântul se confruntă cu această problemă, se pare că halda de zgură rezultată din arderea cărbunelui de la Temocentrala Halânga s-a uscat, iar vântul a purtat pe aproximativ 20 de kilometri cenuşa. Această situaţie este deosebit de periculoasă pentru sănătatea oamenilor şi pentru culturile agricole. Oamenii spun că legumele şi fructele sunt uscate de cenuşa care le arde şi cel mai grav este că aerul pe care ei îl inhalează este toxic.
„Noi aici stăm şi simţim pe pielea noastră cum ne otrăvim. Păi, nu putem să punem rufe pe sârmă, nu putem să ţinem un geam deschis, totul este acoperit de cenuşă şi nu se poate sta afară. Şi aerul pe care îl respirăm este greu. Nu avem unde să mai facem reclamaţii, nu ne bagă nimeni în seamă“, a spus Valeriu Popescu, din satul Dudaşul Cerneţiului.
Reprezentanţii administraţiei locale din Şimian spun că au făcut nenumărate reclamaţii la Agenţia de Protecţie a Mediului şi la Garda de Mediu, însă nimeni nu le vine în ajutor.
„În nenumărate rânduri am reclamat fenomenul la autorităţile responsabile de protecţia mediului şi gospodărirea apelor. În zonele respective sunt distruse culturile vegetale, livezile şi viile. Fără nici un rezultat. Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare manifestă dezinteres în ceea ce priveşte promovarea unui program de protecţie şi prevenire a spulberării cenuşii. Există riscul ca şi animalele cetăţenilor din zonă să se îmbolnăvească, dar şi oamenii“, a declarat primarul din Şimian, Ion Ghinescu.
Conform unor date tehnice, în depozitul termocentralei din Halânga, situat pe valea râului Trestelnic, sunt deversate anual 1.165.262 de tone de cenuşă şi zgură, cantităţi uriaşe din acestea fiind dispersate de vânt, sub formă de particule, pe o suprafaţă de circa 100 de kilometri pătraţi.
Legumele şi culturile din apropierea termocentralei sunt acoperite cu cenuşă, iar oamenii se tem că nu se vor alege cu nimic. „Tot cerul este cenuşă, strugurii s-au uscat, ardeii, roşiile, vinetele sunt acoperite şi arse de cenuşa de la Termo. Anul trecut ne-am făcut solar că am crezut că nu mai intră, dar degeaba, tot a intrat, intră şi prin geamurile închise, peste tot, este un dezastru. Dacă şterg acum masa din curte, într-o jumătate de oră se pune la loc. Cred că la fel sunt şi plămânii noştri“, a spus Nicolae Stanomir, din satul Piatra Albă.
Reprezentanţii RAAN şi ai Agenţiei de Protecţie a Mediului şi Gărzii de Mediu Mehedinţi spun că situaţia este cunoscută la cel mai înalt nivel, dar deocamdată nu există fonduri pentru implementarea proiectului vizând reducerea impactului cenuşii provenite de la Termocentrala Romag-Termo asupra mediului şi oamenilor.