Ordonanţa de combatere a evaziunii aduce restricţii în organizarea şi funcţionarea antrepozitelor fiscale pentru produse accizabile. Pentru ţigări, legiuitorul interzice ca o firmă să aibă mai mult de două antrepozite de depozit. Şi accizele au crescut destul de mult la unele produse.
Măsurile legislative adoptate recent pentru combaterea evaziunii fiscale vizează, în principal, reducerea traficului de produse accizabile, în special ţigări, tutun şi alcool. OUG nr. 54/2010 limitează dreptul firmelor de a mai avea câte antrepozite fiscale doresc, ci obligă agenţii economici care lucrează cu produse accizabile să deţină un număr fix de astfel de depozite. La produse energetice sunt permise maximum opt antrepozite de depozit, până acum firmele putând să aibă un număr nelimitat de astfel de antrepozite fiscale. De asemenea, cei care au afaceri cu ţigări nu pot avea mai mult de două antrepozite fiscale. Limitarea numărului de antrepozite fiscale ar trebui să reducă numărul „şmecheriilor“ care se făceau sau încă se fac în acest domeniu: plimbau marfa de la un antrepozit la altul până i se pierdea urma. Antrepozitul este în avantajul comerciantului. Atâta timp cât produsele accizabile se găsesc în interiorul unui antrepozit fiscal, pentru ele nu se plătesc accize. Atunci când ies din antrepozit şi sunt vândute, firma trebuie să achite acciza aferentă.
Obligaţii pentru antrepozitari
Antrepozitarul autorizat, destinatarul înregistrat şi expeditorul înregistrat au obligaţia depunerii la autoritatea competentă a unei garanţii, care să asigure plata accizelor care pot să devină exigibile. Garanţiile trebuie să fie de cel puţin 6% din valoarea accizelor de plată şi, de regulă, este vorba de scrisori de garanţie bancară. Legiuitorul a mai introdus şi alte obligaţii pentru antrepozitari, explicate de şeful Vămii Craiova.
„Pentru prima dată, persoana care urmează să îşi desfăşoare activitatea ca antrepozitar autorizat trebuie să nu înregistreze obligaţii fiscale restante la bugetul general consolidat. De asemenea, perioada de valabilitate a autorizaţiei pentru antrepozit este de trei ani în cazul contribuabililor mari şi mijlocii stabiliţi conform reglementărilor în vigoare şi de un an în celelalte cazuri“, a precizat directorul executiv al Direcţiei Generale pentru Accize şi Operaţiuni Vamale (DRAOV) Craiova, Mircea Matei.
Infracţiuni de contrabandă
Potrivit legii, deţinerea în afara antrepozitului fiscal sau comercializarea de produse accizabile fără a fi marcate sau cu marcaje false peste limita a 10.000 de ţigarete (…), băuturi spirtoase (peste 200 de litri) şi altele „se pedepseşte cu închisoare de la un an la patru ani“, spune şeful Vămii Craiova. Se consideră infracţiune de contrabandă şi se pedepseşte cu închisoare de la doi la şapte ani introducerea sau scoaterea din ţară a produselor accizabile „dacă valoarea în vamă a bunurilor sau a mărfurilor sustrase este mai mare de 20.000 de lei“ şi mai mare de 40.000 de lei pentru alte bunuri sau mărfuri în afara celor accizabile. Ceea ce înseamnă că oricine poate introduce în ţară pantofi, haine cu denumiri asemănătoare firmelor consacrate, căci nu vor fi considerate de contrabandă dacă valoarea lor este sub 40.000 de lei. În schimb, dacă persoana respectivă mai încearcă să introducă sau să scoată din ţară aceleaşi tipuri de mărfuri a doua oară într-un an, fără să le supună controlului vamal, atunci se consideră infracţiune, iar contrabandistul va fi sancţionat ca atare, dacă este prins.
Cât a urcat acciza la băuturi şi tutun
Au apărut accize şi pentru băuturile fermentate (altele decât vin şi bere). Dacă până acum nu existau, de la 1 iulie au urcat direct la 100 de euro pe hectolitru. La produsele intermediare (care au alcool până la 22 de grade, cum ar fi vermuturi şi altele), acciza a crescut de la 51,8 la 165 de euro pe hectolitru. Şi la tutun acciza a crescut de la 91% la 96% din acciza stabilită pentru ţigarete.
Încasări mari la accize
La nivelul întregii ţări, din datele oficiale reiese că s-a diminuat contrabanda cu produse energetice şi a crescut contrabanda cu ţigări. Încasările către bugetul de stat din accizele la produse energetice au crescut în primul trimestru din 2010 cu 36% faţă de aceeaşi perioadă din 2009. Şi la alcool s-a înregistrat o uşoară creştere a încasărilor din accize cu 1,5%. În schimb, la ţigări încasările statului din accize aplicate la astfel de produse s-au redus în perioada analizată cu 27%. Ca o deducţie logică, acest lucru înseamnă că fie a scăzut consumul de ţigări, fie a crescut contrabanda.
