Credite de 666 de milioane de euro

Versiunea pentru tiparire

Marimea textului:

Volumul total al creditelor acordate până în prezent în Dolj totalizează 666 de milioane de euro. Va fi cu noroc sau cu ghinion? Vom vedea la final de an, când tragem linie şi socotim restanţele la împrumuturi.

Populaţia doljeană s-a împrumutat în bănci de o sumă „diavolească“ până în acest moment. Sucursala doljeană a Băncii Naţionale a României a numărat creditele din sold, le-a exprimat în euro, iar la începutul lunii septembrie, acestea ajunseseră la un nivel de 666 de milioane de euro. „La nivelul judeţului, soldul creditelor acordate populaţiei în luna august a înregistrat un total de 666,7 milioane de euro, în scădere cu 0,21%, în termeni reali, faţă de luna iulie 2009. În structură, doar soldul creditelor acordate în valută a cunoscut o uşoară creştere, cu 0,17%, în termeni reali, efectul pozitiv fiind determinat de cele cu destinaţia «locuinţe», al căror sold a crescut cu 0,81%“, a spus un reprezentant al BNR Dolj.

Restanţele au crescut şi în vara aceasta

În plină criză, doljenii au luat mai multe credite în august decât în iulie, dar creşterea este de numai 0,75%, susţinută de împrumuturile pentru „Prima casă“, program care a urcat uşor volumul împrumuturilor în valută, sunt de părere specialiştii Băncii Naţionale. BNR Dolj susţine că şi restanţele populaţiei la credite au crescut în luna august, „pe fondul unei timide dezgheţări a activităţii de creditare, evidenţiată de creşterea soldului pe segmentul împrumuturilor în valută, îndeosebi a agenţilor economici, restanţele la plată au continuat să se mărească, ajungând la 3,59% din soldul total al creditelor acordate de bănci, în creştere cu 0,15%, faţă de finele lunii iulie“. Reprezentanţii Băncii Naţionale au identificat două motive pentru care doljenii au din ce în ce mai multe restanţe către bănci. Pe de o parte, creşterea continuă a şomajului (judeţul situându-se în top cu o rată a şomajului de 10,3%), coroborată cu scăderea veniturilor pe fondul deteriorării situaţiei economice. Pe de altă parte, BNR Dolj consideră că „altă cauză de creştere a restanţelor către bănci o constituie menţinerea de către instituţiile de credit a unui nivel ridicat al dobânzilor la împrumuturile acordate, îndeosebi în lei, în primele şapte luni ale anului, în ciuda semnalului dat de Banca Naţională a României prin reducerea succesivă a dobânzii de politică monetară în acest an (de la 10% în februarie la 8% în septembrie)“.  
Rămâne de văzut la finalul acestui an dacă „Numărul Diavolului“ (666) îi urmăreşte pe doljeni sau nu, în sensul că restanţele la credite urmează trendul crescător înregistrat pe parcursul anului 2009, cu excepţia lunii iunie.