Preşedintele Traian Băsescu a solicitat miercuri seară miniştrilor de finanţe şi de interne să achiziţioneze pentru rezerva de stat recolta micilor producători agricoli, în condiţiile în care preţul de cumpărare a cerealelor este scăzut.
„Mulţi fermieri au recolte foarte bune şi preţul pe care îl oferă achizitorii de grâu, de porumb este extrem de scăzut. Practic, prin preţurile oferite, mutăm subvenţia acordată fermierilor în buzunarele celor care achiziţionează acum cereale. Alternativa, de a nu vinde imediat grâul, porumbul pe care l-au obţinut sau îl vor obţine, este să-l pună în depozite. Preţul de depozitare este atât de ridicat în raport cu cel al grâului încât, de asemenea, se mută subvenţia în buzunarele celor care deţin silozurile“, a spus Băsescu, într-o declaraţie susţinută la Palatul Cotroceni. El a menţionat că, în aceste condiţii, în urmă cu două săptămâni, a avut o discuţie cu ministrul de finanţe, solicitându-i să analizeze dacă există resurse pentru ca la rezerva de stat să se achiziţioneze o cantitate mult mai mare decât cea deţinută în mod curent. În acest fel, micii producători ar putea primi un preţ bun şi nu ar mai avea grija depozitării, aceasta trecând în responsabilitatea statului, care, astfel, poate face în continuare un fel de subvenţionare a agricultorilor. Sprijinul nu este greşit din punctul de vedere al normelor Uniunii Europene, pentru că România oricum are un nivel de subvenţie mult mai scăzut decât vechile state membre. Şeful statului a precizat că intervenţia sa pe această temă vine în urma unor deplasări prin ţară, în timpul cărora a primit mesaje de la micii producători cu privire la preţul mic pe care îl oferă achizitorii de cereale.
La mila guvernului şi la discreţia silozurilor
Preţul grâului din recolta din acest an este, în pieţe şi târguri, cuprins între 0,60 şi 0,80 lei/kg. Silozurile din Dolj achiziţionează acelaşi grâu cu 0,40 lei/kg, în condiţiile în care anul trecut, în aceeaşi perioadă, achiziţionau cu 0,55 lei/kg. Scăderea drastică a preţului de achiziţie al grâului autohton este cauzată de recolta relativ bună din acest an şi de lăcomia angrosiştilor, care cumpără grâu ieftin, deoarece au unde să-l depoziteze până în primăvară, când preţul va creşte la un nivel acceptabil. O altă categorie de cumpărători este cea a speculanţilor, care oferă cel mult 0,30 lei/kg, încercând să-i păcălească pe ţărani cu transportul gratuit. Fermierii care au obţinut o producţie de 2.000 kg pe hectar – producţia medie din acest an au două variante: să-l vândă cu preţul de 0,40 lei/kg la silozuri (cu 800 de lei producţia pe un hectar) şi să nu-şi poată acoperi nici cheltuielile de înfiinţare şi întreţinere – care au depăşit cu mult 1.000 de lei pe hectar – sau să-l depoziteze în magaziile proprii şi să-l lase pradă gărgăriţelor. În ambele situaţii, ţăranii nu vor mai putea să înfiinţeze nici un fel de cultură în această toamnă. A treia variantă, puţin probabilă, ar fi decizia guvernului de a cumpăra pentru rezerva statului grâul micilor fermieri, la preţul pieţei libere, adică la cel puţin 0,60 lei/kg, ceea ce le-ar permite acestora să obţină 1.200 de lei pe un hectar şi deci reluarea ciclului de producţie. Pentru micii fermieri, depozitarea grâului în silozuri este aproape imposibilă, din cauza costurilor ridicate, care se ridică doar în prima lună la 0,04 lei/kg, iar începând cu a doua lună, la 0,012 lei/kg. În aceste condiţii, după un an de depozitare, micul fermier ar trebui să mai aducă bani de acasă pentru a achita cheltuielile. Singura speranţă a celor mici şi săraci este guvernul, care, prin decizia pe care o va lua, îi va îngropa sau le va prelungi viaţa acestora!
