Leul greu a rămas uşor

Versiunea pentru tiparire

Marimea textului:

La nivel oficial, leul este greu şi fără patru zerouri în coadă, însă, în limba vorbită, toată lumea, indiferent de pregătire şi de profesie, foloseşte leii vechi şi îşi face calculele în vechea monedă. Obişnuinţa, spun specialiştii.

S-au împlinit trei ani, luna aceasta, de când România are o monedă nouă, cu mai puţine zerouri şi care la începuturi se dorea cât mai puternică. Acel „leu greu“ - cum l-au numit oficialii Băncii Naţionale a României (BNR) - este acum uşurat de patru zerouri, dar numai pe hârtie. Avem, practic, două sisteme de exprimare a monedei naţionale, unul prin viu grai şi altul în acte.

De la 1 iulie 2005, de când s-a trecut la denominarea monedei naţionale, în toate scriptele leul românesc trebuia să apară fără cele patru zerouri avute înainte de această dată. Procesul de pregătire a populaţiei a început mai înainte, prin 2004. La acea vreme, populaţia nereceptivă la schimbări s-a simţit ameninţată de eventualele pericole ale noului leu: scumpiri la produse prin rotunjirea preţurilor, teama că nu se vor descurca la conversia din leul vechi în cel nou. O perioadă, preţurile au fost exprimate dual, adică şi în lei noi, şi în lei vechi, dar în prezent nu mai este permisă folosirea banilor vechi la piaţă, la bancă, la supermarket, în nici un act oficial.

Gândim în lei vechi

Obligativitatea folosirii leului greu există numai la nivel de documente. În limba vorbită, aproape orice persoană face conversia mai întâi în lei vechi, iar cei cu mai multă ştiinţă se raportează chiar la euro. „Cât înseamnă 10.000 de lei în bani vechi?“ este o întrebare pe care o auzim la tot pasul (desigur, cifra luată în calcul este aleatorie), pentru că oamenii sunt obişnuiţi cu un leu cu multe zerouri şi se pot debarasa foarte greu de ele. În limba vorbită, un apartament costă trei-patru miliarde (300.000-400.000 de lei noi), salariile sunt de milioane sau zeci de milioane (sute sau mii), pâinea este 12.000 de lei vechi (1,2 lei), iar cina la restaurant face 500.000 de lei vechi. La întreţinere plătim în milioane (sute - pe hârtie), o cămaşă costă sute de mii (zeci de lei noi) şi lista poate continua. „Ne-am obişnuit să gândim în bani vechi, indiferent de pregătirea profesională, apoi transformăm în lei noi“, a spus directorul sucursalei doljene a BNR, Gheorghe Gherghinescu.

Pe parcursul celor trei ani de când leul greu a intrat în vigoare nu s-au semnalat disfuncţionalităţi importante, a menţionat oficialul BNR. Chiar şi acum, la magazin sau la bancă, clienţilor li se explică preţurile şi tarifele atât în lei noi, cât şi în cei vechi, pentru ca omul să înţeleagă mai bine.

Marea încercare: trecerea la euro

Dacă tranziţia către un leu denominat a fost doar o încercare mică prin care a trecut naţiunea, lucrul cel mai greu va fi trecerea la euro ca monedă naţională. Momentul este aşteptat în anul 2014 - după toate strategiile BNR, dar pregătirea populaţiei va începe mai devreme. „Va fi mai dificil, deoarece conversia din leu în euro se va face cu zecimale, în sensul că multe sume vor fi calculate cu zecimale. Dar, aşa cum s-au descurcat 15 naţiuni din Europa care au trecut la euro, aşa ne vom descurca şi noi“, a precizat Gheorghe Gherghinescu.