Vin vremuri bune pentru firmele care acordă consultanţă în întocmirea documentaţiei pentru obţinerea finanţărilor europene. În timp ce primarii spun că fără consultanţi nu se mai poate, autorităţile centrale avertizează că există limite impuse pentru comisioanele percepute de astfel de societăţi.
A trecut vremea când autorităţile locale vorbeau despre fondurile structurale ca despre o Fata Morgana. Prelegerile despre importanţa accesării acestor fonduri au avut efect asupra autorităţilor locale, care s-au pus deja pe căutat consultanţi pentru întocmirea documentaţiei în vederea obţinerii de finanţare. Măsurile prevăzute în Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală au făcut primarii să viseze la sate europene, cu infrastructură modernă şi parcuri. Dar mai e mult până departe. Dacă în cazul fondurilor de preaderare primarii care s-au zbătut să obţină bani s-au putut descurca şi fără a apela la serviciile unei firme de consultanţă, edilii sunt de părere că, potrivit noilor cerinţe, să fii propriul tău consultant este practic imposibil. „Până acum consultantul am fost eu. Nu am angajat firme de-astea din motive financiare, pentru că la toţi la care m-am dus îmi spuneau: te costă atât. De unde bani? Dacă nu ştiam ceva, puneam întrebări la consiliul judeţean, că doar nimeni nu e născut învăţat. Acum nu se mai poate singur. E foarte greu şi intervin multe schimbări când întocmeşti o cerere de finanţare. O firmă de consultanţă ştie tot despre asta şi nu te mai doare capul“, a spus primarul din Vârvoru de Jos, Nicu Tabacu.
Procente în funcţie de complexitatea proiectului
Alţi edili susţin că un consultant este necesar în cazul unui proiect de anvergură, chiar dacă programul accesat nu consideră eligibile cheltuielile aferente alcătuirii documentaţiei şi autorităţile locale trebuie să scoată banii din buget. „Am apelat la astfel de firme pentru trei proiecte pe care le-am finalizat pentru că trebuie să te pricepi la lucrurile astea. Nu mi se pare că ar cere foarte mulţi bani. Am dat între 15 şi 30 de milioane de lei vechi. În prezent, mie mi se pare că nimeni nu se mai poate descurca fără o firmă de acest fel, la cât este de stufoasă documentaţia. Poate sunt două sau cinci primării care au norocul să aibă oameni calificaţi în acest domeniu şi dacă te apuci acum să înveţi, pierzi trenul deoarece cer bani alţii care ştiu despre ce e vorba“, a spus Adrian Popa, edilul-şef din Secu.
Consultanţa, eligibilă, dar cu măsură
Autorităţile locale trebuie să stea însă liniştite. Ca şi în cazul SAPARD, consultanţa reprezintă o cheltuială decontată prin PNDR. Oficialii avertizează însă potenţialii beneficiari ai finanţărilor că există limite pentru comisioanele acordate firmelor care practică consultanţa atât financiară, cât şi tehnică. „APDRP a primit semnale din ţară potrivit cărora anumite firme de consultanţă deja practică comisioane de 10-15% din valoarea totală a proiectului, lucru inacceptabil şi care nu ţine cont de realitatea prestaţiei şi de rezonabilitatea preţurilor. Astfel de tarife sunt mult prea mari faţă de valoarea reală a întocmirii unui proiect“, se arată într-un comunicat emis joi de Agenţia Naţională de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit. Reprezentanţii agenţiei în Dolj au explicat că fişele tehnice ale măsurilor programului prevăd faptul că pentru consultanţă se pot cheltui din fonduri nerambursabile maximum 10% în cazul proiectelor care prevăd construcţii şi 5% în cazul proiectelor de achiziţie. „Noi nu am făcut recomandări în privinţa firmelor de consultanţă. Există pe site-ul agenţiei noastre lista firmelor care au făcut mai mult de un proiect pe SAPARD. Pe SAPARD, cheltuiala maximă admisă a fost de 12%, însă acum a fost redusă la 10% pentru proiectele care prevăd construcţii şi 5% în cazul celorlalte“, a precizat Ştefan Vinăreanu, director adjunct în cadrul Oficiului Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit.
Unii consultanţi speculează neştiinţa primarilor
Consultanţii sunt însă de părere că procentele impuse vor fi respectate după o echilibrare a pieţei şi după ce va exista o concurenţă între astfel de firme. Cristi Stanciu, consultant şi profesor în cadrul Facultăţii de Economie şi Administrarea Afacerilor din Bănie, crede însă că un motiv pentru situaţia reclamată de autorităţile centrale ar putea fi faptul că firmele de consultanţă speculează lipsa de informaţii cu privire la fondurile structurale. „Eu cred că se vor respecta procentele impuse. Depinde de cât de mare e concurenţa în privinţa acestor firme. Este posibil ca lipsa informaţiilor cu privire la fondurile structurale să fi determinat unele din firmele de consultanţă să spună potenţialilor clienţi: alegeţi-ne pe noi, veţi fi primii, dar trebuie să plătiţi atât. Când se va vedea că fondurile sunt puternice, cred că situaţia se va echilibra“, a precizat Cristi Stanciu.
