Ziua premierelor

Versiunea pentru tiparire

Marimea textului:

Teatrul Naţional „Marin Sorescu“ găzduieşte mâine două spectacole în premieră: în Sala „Amza Pellea“, Teatrul „Colibri“ prezintă cel mai nou spectacol pentru copii, „Buxifan“, pentru ca de la ora 18.00, în Sala „I.D. Sîrbu“, să fie pusă în scenă o piesă de succes din dramaturgia americană contemporană, „Grăsana“.

Stagiunile teatrale au fost deschise, aşa că şi premierele au început să curgă. După succesul răsunător cu muzicalul „Cele două orfeline“, în regia lui George Ivaşcu, actorii Teatrului Naţional „Marin Sorescu“ vin la o săptămână cu altă premieră, de data aceasta pe ţară, o piesă de succes din dramaturgia americană contemporană, o comedie plină de căldură şi compasiune faţă de complexele societăţii actuale. „Grăsana“, de Neil LaBute, se joacă mâine, în Sala „I.D. Sîrbu“, de la ora 18.00. Piesa contemporană a lui Neil LaBute, a cărui denumire oficială este „Fat Pig“, are în distribuţie actori tineri ai Naţionalului craiovean: Raluca Păun (Helen), Cosmin Rădescu (Tom), Marian Politic (Carter), Petra Zurba (Jeannie). Nici nu se putea altfel, dat fiind faptul că „textul lui Neil LaBute pune accentul pe actor şi reprezintă una dintre cele mai bune modalităţi de a-i promova pe tinerii absolvenţi“, după cum declara într-un interviu regizorul piesei şi directorul instituţiei, Mircea Cornişteanu. Scenografia poartă aceeaşi amprentă a tinerei generaţii, prin persoana Liei Dogaru. O poveste frumoasă, o comedie reuşită care va cuceri şi aduna încă o dată cuvinte de laudă la adresa celor mai tineri actori ai Teatrului din Craiova. Naţionalul se va alătura celorlalte teatre din ţară care pun în scenă piese ale cunoscutului dramaturg. După „The Shape of Things“ şi „Bash. O trilogie contemporană“, care se joacă pe scena Teatrului Act din Bucureşti, ambele în regia lui Vlad Massaci şi Autobahn, vine şi rândul Craiovei, cu „Grăsana“ şi ale ei probleme: „Vacă. Umflată. Scroafă. Câte insulte trebuie să auzi până să sari în apărarea femeii pe care o iubeşti?“.

„Buxifan“, la Naţional

Şi dacă adulţii vor avea ocazia să guste comedia americană în punerea în scenă a actorilor noştri, micuţii vor fi conduşi în lumea basmelor de personajele celui mai nou spectacol purtând semnătura Teatrului pentru Copii şi Tineret „Colibri“. „Buxifan“, care a mai fost jucat în cadrul „Sărbătorii Prichindeilor“ ocazionate de Ziua Internaţională a Copilului, revine de data aceasta pe o scenă plină de succese, cea a Teatrului Naţional „Marin Sorescu“, Sala „Amza Pellea“, mâine, de la ora 11.00, deschizând oficial stagiunea. Spectacolul a fost realizat de regizorul Valentin Dobrescu şi este dramatizarea cunoscutului roman „Poveste fără sfârşit“ de Michael Ende. Scenariul poartă semnătura Doinei Berceanu, după versuri de Patrel Berceanu, muzica este semnată de Alin Moraru Macovei, în vreme ce scenografia îi aparţine Mirelei Tofan Dobre. Îi vom regăsi pe scenă, în pielea personajelor lui Michael Ende, pe Mihai Brumă Uzeanu (Atreiu), Ştefan Cepoi (Bastian), Mugur Prisăcaru (Balaurul-noroc), Oana Stancu, Ionica Dobrescu (Luminiţa rătăcitoare), Rodica Prisăcaru (Uyalala), Alin Ianoş (Crăiasa-copilă), Iulia Cârstea (o şlamufă, un împărat), Mircea Surdu (Scrâşnicronţul, Argax), Adriana Ioncu, Daniel Mirea (Lupul). Şi dacă „romanul autorului romantic german rulează mituri celebre ale umanităţii, pe care le transpune într-un tărâm fantastic, cu personaje fantastice“, după cum amintea Doina Berceanu, directoarea Teatrului „Colibri“, dar şi cea care semnează dramatizarea şi versurile cântecelor alături de regretatul Patrel Berceanu, şi „Buxifan“ vorbeşte în acelaşi stil. Un copil pătrunde în lumea basmelor (tărâmul numit Fantazia), care este în pericol de dispariţie, fiindcă Nimicul o cotropeşte. Acest Nimic, va afla copilul, va fi combătut doar atunci când oamenii vor începe din nou să iubească poveştile. Eroii spectacolului vor intra într-un maraton al poveştilor care revigorează Fantazia. În final, copilul se întoarce în lumea reală, care este şi ea în pericol şi trebuie însănătoşită printr-o infuzie de poveşti. Şi poveştile vor triumfa, personajele lor vor trăi fericite, ca şi oamenii care vor uita de egoism şi se vor întoarce din nou cu faţa către basme şi le vor îndrăgi, ajutând la salvarea tărâmului mirific al poveştilor.

Michael Ende şi opera fantastică

„Buxifan“ îşi spune povestea, aşa cum face însuşi romanul lui Michael Ende „Poveste fără sfârşit“, roman care a fost tradus în peste 35 de limbi, cunoscând o ecranizare celebră a lui Wolfgang Petersen în 1984 şi multe alte transpuneri în filme de desene animate. Michael Ende rămâne unul dintre cei mai iubiţi autori de literatură fantastică în descendenţa lui Novalis, comparat cu Tolkien, autorul „Stăpânului inelelor“. Necesitatea reinjectării visului în existenţă, prin prelucrarea miturilor indiene, arabe, elene, chineze, este tot timpul invocată atunci când în scenă intră Michael Ende şi ale lui poveşti.