Patru sfaturi practice pentru proprietarii de firme, date de fostul negociator-şef al României cu UE. Aflaţi în continuare ce trebuie
să facă IMM-urile pentru a evita stările conflictuale şi pentru a ieşi din criză.
În jur de 30 de manageri şi întreprinzători craioveni au fost instruiţi vineri în cadrul unui seminar cu tema „Managementul crizelor şi al conflictului“ pe teme despre dezvoltarea antreprenoriatului şi abilităţilor managertiale, astfel încât firmele locale să nu se afunde în criză. Evenimentul a fost organizat de Clubul Întreprinzătorului Român, fondat de Banca Transilvania, iar seminarul a fost susţinut de Vasile Puşcaş, fostul negociator-şef al României cu Uniunea Europeană, care este şi cadru universitar.
Economia salvează România! Dar nu specula, ci producţia…
„Sunt un susţinător al antreprenoriatului. Eu cred că numai antreprenoriatul va salva România. Cred că o prelungire a austerităţii şi o inconsecvenţă a politicilor României pe termen lung vor face mult rău. De aceea, cred că doar întreprinzătorii mai pot salva ceva“. Aşa şi-a început discursul Vasile Puşcaş, vineri, în faţa managerilor şi a oamenilor de afaceri craioveni. El a explicat că în România este nevoie de producţie şi nu de speculă, făcând o comparaţie între economia SUA, dependentă excesiv de tranzacţiile de pe piaţa valutară, şi economia Germaniei, bazată pe producţie şi pe export: „America, după ce a pierdut milioane de locuri de muncă, şi-a dat seama că nu prea mai are economie, pentru că s-au învârtit în jurul «speculei» de pe Wall Street. În schimb, Germania e bazată pe producţie şi export, deci se bazează pe competitivitate. Doar băncile mari sunt conectate pe piaţa de capital, iar băncile mai mici sunt conectate către producţie, către antreprenoriat. Cine face aceste lucruri? Antreprenorii. Dar pentru acest lucru România trebuie să repornească economia“. Puşcaş consideră că riscurile şi crizele sunt gestionabile, atâta timp cât întreprinzătorii prevăd aceste crize. Foarte multe companii au clacat în perioada crizei pentru că au spus că nu li se va întâmpla lor să fie „loviţi“. Ideea generală este că, într-o economie normală, investitorii mari şi cei mici trebuie să conlucreze pentru acelaşi ţel: dezvoltarea.
Previziunile lui Puşcaş pentru viitor nu sunt optimiste, el anticipând că efectele reale ale crizei se vor vedea în rândul micilor antreprenori abia în 2015: „După criza financiară, criza economică, criza politică, acum ne aflăm într-o criză socială. Dar va veni o criză psihologică în curând, care ne va tulbura minţile şi va afecta în special IMM-urile!“.
Sfatul I: Diavolul stă în detalii!
Modelul de afaceri din România este „setat“ pe o singură idee: „Să facem bani!“, pe când un business trebuie să se dezvolte, să genereze venituri. Reţeta succesului constă în planificarea fiecărui detaliu, cu alte cuvinte, cunoaşterea în profunzime a afacerii şi reacţionarea managerului/antreprenorului în timp util la diverşi stimuli. Drept urmare, Vasile Puşcaş a venit cu un prim sfat pentru antreprenorii craioveni: „Diavolul stă în detalii! Aşa zice americanul în business. Luaţi-vă problemele şi planificaţi-vă minuţios rezolvarea lor! (…) Rolul întreprinzătorului mic este să gândească noi oportunităţi de dezvoltare, dar pentru asta trebuie să ştii traseele pieţei, să cunoşti toate detaliile despre piaţa internă a Uniunii Europene, care este una dintre cele mai notabile realizări ale UE. În 2007, toţi credeaţi că intrând în UE o să mergem cu produsele noastre peste graniţă, dar uite că ne-au năpădit produsele lor, şi nu sunt neapărat mai bune. Poate sunt mai ieftine, mai bine ambalate, de aceea spun că o soluţie pe perioada crizei este internaţionalizarea: te duci şi cauţi pieţe noi în altă parte!“. Dacă firmele româneşti se angajează să producă doar pentru piaţa locală, vor avea de pierdut. Dacă găsesc o cale să producă pentru piaţa internă a UE, atunci există o şansă.
Sfatul II: Aveţi controlul semnalelor ce arată venirea crizei
Semnalele că o afacere se clatină vin chiar din interiorul firmei, spune trainerul citat. De unde veţi şti că sunteţi aproape de… probleme? În primul rând, diminuarea resurselor proprii ale firmei, în al doilea rând, un alt semnal poate fi reducerea creditării, un al treilea semnal – atitudinea partenerilor de afaceri. Puteţi evita astfel de situaţii deţinând controlul asupra semnalelor. Un exemplu poate fi accelerarea plăţilor din partea debitorilor, oferindu-le discounturi.
Sfatul III: Accent pe resursele umane din companie
Pe ideea că o afacere competitivă este una care se bazează pe specialişti, pe oamenii care o conduc, dar mai ales pe cei care lucrează, Vasile Puşcaş le-a inoculat oamenilor de afaceri craioveni ideea că „resursa umană va fi vitală atât pentru IMM-uri, cât şi pentru firmele mari. Când au venit investitorii, printre care şi Ford, au căutat să producă la costuri reduse, dar au vrut ca forţa de muncă să fie calificată. Calitatea este importantă, dar importat este şi cu cine să facem calitate. Aspectul competitiv al unui business va fi dat de resursele umane“.
Sfatul IV: Implicarea socială
Marile corporaţii s-au implicat şi se implică în viaţa socială. Trebuie să o facă şi micile companii. Puşcaş a dat exemplul familiei Ford, care în zona în care a trăit s-a implicat în construirea infrastructurii, dar şi în viaţa socială propriu-zisă (sponsorizarea de şcoli, spitale etc.).
Avertizările vin de la Consiliul Investitorilor Străini
În urmă cu mai bine de trei săptămâni, Consiliul Investitorilor Străini a lansat o provocare de modernizare a mediului economic din România. Ei au vrut să se asigure că partidele politice vor introduce în programele lor de guvernare strategii de dezvoltare a mediului de afaceri, în special la nivel de IMM-uri. „Aţi văzut dumneavoastră la vreun partid care a intrat în cursa electorală vreo strategie solidă pentru mediul de afaceri?!“, s-a întrebat, oarecum retoric, Vasile Puşcaş.
