ITM Dolj constată că, după flexibilizarea legislaţiei muncii, multe dintre noile contracte de muncă sunt încheiate pe o perioadă mai mică de opt ore pe zi decât până acum. Acest lucru atrage avantaje pentru angajatori, care plătesc sume mai mici drept contribuţii la stat, dar au ieşit la iveală multe contracte care îngroşau rândurile economiei „subterane“.
Imediat după modificarea Codului Muncii, societăţile care angajează personal au început să beneficieze de atuurile noii legislaţii. Potrivit datelor de la Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Dolj, în ultima perioadă se constată un nou trend pe piaţa muncii din Craiova, în special. Angajatorii încheie contracte de muncă în care trec timp de lucru redus pentru angajaţi, cu mult sub cele opt ore zilnice de lucru, necesare pentru o persoană angajată cu normă întreagă. Practic, o treime din noile contracte de muncă nou-încheiate sunt cu timp parţial de lucru.
Motivul scurtării timpului de lucru în acte este acela că, trecând ore mai puţine în contractele angajaţilor (două, patru, şase ore de lucru pe zi) şi la salariul minim pe economie, angajatorii plătesc bani mai puţini la stat sub formă de contribuţii la pensii, la sănătate, la şomaj.
„O formă mascată de muncă la gri“
Potrivit inspectorului-şef al ITM Dolj, Cătălin Mohora, de la începutul acestei luni şi până pe 16 mai, în Dolj au fost înregistrate în aplicaţia REVISAL 3.867 de contracte de muncă noi, din care cu normă întreagă 1.965 de contracte (pe perioadă nedeterminată), iar alte 870 de contracte au fost pe perioadă determinată, dar tot cu normă întreagă. În plus, din cele 3.867 de contracte noi, 1.032 sunt cu timp parţial de lucru, cu una, două, trei sau patru ore de muncă pe zi. Cele mai multe dintre aceste contracte (821) sunt pe perioadă nedeterminată. „Din experienţa noastră, din ceea ce vedem noi în timpul controalelor, o mare parte a contractelor cu timp parţial de lucru maschează munca «la gri», cum o numim noi – semideclarată. Noi suntem siguri că, deşi declară timp mai mic de lucru, o mare parte dintre acei angajaţi lucrează mai mult decât au declarat angajatorii în acte. În primul rând, când vorbim despre muncă nedeclarată sau declarată parţial, ne gândim la faptul că angajaţii nu beneficiază de protecţie socială din partea statului“, a spus Cătălin Mohora. În cazul în care oamenii au trecut pe contractul de muncă sub o jumătate de normă (sub patru ore pe zi, deci cazurile de trei ore, două sau o oră de muncă pe zi) nu beneficiază de ajutor de şomaj, pentru că nu se încadrează în prevederile Legii nr. 76/2001. „Indemnizaţie de şomaj ia cine a lucrat timp de 12 luni în ultimele 24 de luni, dar cu normă întreagă. Dacă a lucrat cu jumătate de normă, atunci se dublează perioada pe care ar fi trebuit să o lucreze (deci 24 de luni să fi lucrat) ca să beneficieze de indemnizaţie de şomaj. Desigur, acestea nu sunt atribuţiile noastre, dar oamenii trebuie să ştie de ce este bine să fie trecut timpul real de lucru pe contractele de muncă. În felul acesta şi statul încasează contribuţii la valoarea reală“, a menţionat Mohora.
60% din contractele cu timp parţial sunt pe două ore
Inspectorul-şef al ITM Dolj a menţionat că mai bine de jumătate dintre contractele de muncă întregistrate luna aceasta dintre cele cu timp parţial de lucru sunt încheiate pe două ore pe zi. Mohora susţine că acest lucru se întâmplă în 60% din cazuri. Numărul mare de contracte de muncă noi de luna aceasta nu înseamnă neapărat că economia judeţului „duduie“ şi că au apărut, peste noapte, mii de locuri de muncă în Dolj, ci este posibil să fi ieşit la iveală contracte de muncă ale unor oameni care lucrau „la negru“ şi produceau pentru economia „subterană“.
Verificaţi-vă contractul de muncă!
Cea mai nouă găselniţă a unor angajatori doljeni în ceea ce priveşte munca la gri este aceea de a nu înregistra în actele contabile exact contractul de muncă semnat de noul angajat, ci datele sunt schimbate pe parcurs. Cătălin Mohora a explicat cum este posibil acest lucru: „Un contract de muncă are mai multe pagini. Angajatul este pus să semneze doar pe ultima pagină şi lui i se înmânează un exemplar aşa cum este în prima fază. Ulterior, angajatorul modifică prima pagină a contractului, exact unde este trecut timpul de lucru, clauzele contractuale, salariul, iar în acte figurează cu totul alteva decât a semnat omul“. Alt exemplu de muncă la gri este acela că firma înregistrează un contract de muncă nou acum, dar operează datele peste trei-patru luni, adică abia atunci declară la Fisc faptul că are un nou angajat, pentru care începe să plătească şi contribuţii. ITM Dolj are un protocol cu Fiscul şi comunică acestei instituţii cazurile în care angajatorul a declarat un angajat cu luni în urmă, dar nu i-a plătit contribuţii, aspect care este de natură evazionistă.
