Pentru a sublinia importanţa toleranţei şi pentru ca oamenii să conştientizeze pericolele intoleranţei, cu ocazia marcării a cinci decenii de existenţă a celor două organizaţii, Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a decis să proclame anul 1995 ca An Intrernaţional al Toleranţei, iar data de 16 noiembrie ca Zi Internaţională a Toleranţei şi a invitat toate ţările membre să marcheze această zi prin acţiuni de promovare a toleranţei şi păcii, atât în instituţiile de învăţământ şi educaţie cât şi în cadrul publicului larg.
Ziua e marcată din anul 1996, când reprezentanţii UNESCO reuniţi la Paris, au enunţat şi Declaraţia principiilor toleranţei pe care o defineau astfel:
„responsabilitatea care susţine respectarea drepturilor omului, a pluralismului, democraţiei şi a statului de drept, ca atitudinea activă de recunoaştere a acestor valori şi ca o virtute care face ca pacea să fie posibilă, înlocuind cultura războiului cu cea a păcii„.
Nedreptatea, violenţa, discriminarea şi marginalizarea sunt forme ale intoleranţei, iar educaţia pentru toleranţă trebuie îndreptată împotriva fricii şi excluziunii şi către dezvoltarea capacităţii tinerilor de a judeca liber şi independent. Diversitatea religioasă, lingvistică, culturală şi etnică nu trebuie să fie pretext al conflictelor, ci să îmbogăţească viaţa noastră comună.
În esenţă, toleranţa nu înseamnă nici indulgenţă, nici indiferenţă, ci respectul şi aprecierea diversităţii culturale şi a formelor ei de expresie, a opiniei contrare, a deciziilor altor oameni, grupuri, popoare sau religii. Toleranţa recunoaşte drepturile universale ale omului şi libertăţile fundamentale şi asigură supravieţuirea comunităţilor mixte în orice regiune a lumii.
