Vânzarea a sute de imobile de către Primăria Craiova, în speţă RAADPFL după 1996 este anulabilă deoarece vânzătorul nu a încheiat cu cumpărătorii contracte de vânzare-cumpărare în formă autentică, deşi una dintre clauze spunea clar: „Contractul de vânzare-cumpărare în formă autentică se va încheia după achitarea integrală a preţului“. Numai că, după încasarea banilor, RAADPFL-ul nu a mai ajuns la notar.
De ce s-a ajuns aici? Pentru că proprietarul (RAADPFL) nu avea fonduri să facă intabularea imobilelor (cadastrul şi înscrierea proprietăţii în Cartea Funciară) pe care le înstrăina. „Toate spaţiile pe care le-am dat după apariţia Legii intabulării au fost vândute de Regie fără intabulare, din lipsă de fonduri. Când cumpărătorul a avut posibilitatea să susţină aceste cheltuieli, atunci am încheiat contractul în formă autentică“, a explicat Simona Mitroiescu, şef Birou contracte fond locativ din cadrul RAADPFL. Prin urmare, spaţii comerciale, dar și spaţii destinate locuirii au fost vândute fără ca ulterior cele două părţi să mai ajungă la notar. Singurii care au contracte de vânzare-cumpărare autentificate la notar sunt craiovenii care au făcut intabularea pe propria cheltuială, contrar prevederilor legale. „Vânzătorul are obligaţia să depună la notar documentaţia necesară încheierii contractului de vânzare-cumpărare. Notarul nu va autentifica contractul fără încheierea de carte funciară“, a explicat Gheorghe Ciovică, reprezentantul Camerei Notarilor Publici Craiova.
Vânzare pe bucăți
Într-o astfel de situaţie se găseşte şi craioveanul Vasile Cristofir. Acesta a cumpărat în anul 2004 un spaţiu comercial de la RAADPFL, situat pe strada România Muncitoare, nr. 23. Vânzarea s-a făcut fără parcurgerea tuturor paşilor legali. Omului nostru i s-a vândut un spaţiu comercial „în suprafaţă desfăşurată de 33 mp, din care utilă 25,38 şi teren aferent în indiviziune în suprafaţă de 32,23 mp“ (contract de vânzare-cumpărare nr. 9878/12.07.2004). După ce cumpărătorul achita preţul, urma să se facă şi autentificarea tranzacţiei, fapt care nu s-a mai întâmplat nici până în ziua de azi. „Eu am cumpărat spaţiul în 2004, am plătit pentru el 220 de milioane de lei vechi plus 41 de milioane TVA. Banii i-am dat în rate, după care urma să mergem la notar, dar RAADPFL, care avea obligaţia să depună la notar documentaţia necesară întocmirii actului în formă autentică, nu a mai făcut-o. Le-am tot trimis adrese, dar degeaba. O altă problemă este că ei mi-au vândut spaţiul, terenul de sub imobil, dar nu şi pivniţa. Mi-au spus că nu ştiau de existenţa ei, deşi s-a făcut o evaluare, s-au făcut măsurători. Pivniţa nu este inclusă în contract, în preţ“, afirmă Vasile Cristofir.
Cu pivniţa cum rămâne?
Vasile Cristofir deţine acum o parte din imobil (cea în care se află spațiul comercial), terenul de sub ea, dar nu şi pivniţa (o foloseşte fără a avea un act care să-i dea acest drept). Despre subsol, fostul proprietar, RAADPFL, nu avea cunoştinţă la data înstrăinării, dar acum îl are în proprietate. „Aceste subsoluri foloseau înainte la depozitarea combustibilului pentru încălzire: lemne, cărbuni. Nu am ştiut că există acest spaţiu. După vânzare, celălalt proprietar din imobil l-a deratizat, îmbunătăţit, numai că domul Cristofir a considerat că i se cuvine lui, fiind sub spaţiul pe care el îl ocupă. Într-adevăr, la acea dată s-a greşit că s-a înstrăinat şi terenul de sub imobil, dar… Pentru pivniţă noi am încheiat cu Vasile Cristofir un contract de închiriere pentru un an, care a expirat în august 2012. El vrea să îl cumpere, dar, conform Legii nr. 550/2002, acesta trebuie scos la licitaţie. Oricum, de această procedură se ocupă Primăria Craiova“, a explicat Simona Mitroiescu, reprezentanta RAADPFL Craiova.
Cum ar fi putut sau cum se poate rezolva problema subsolului explică avocatul Sorin Stănciulescu: „Proprietarul spaţiului avea posibilitatea să ceară Regiei să-i treacă în contractul de vânzare şi pivniţa, la acelaşi preţ, sau să se facă o evaluare. O altă variantă ar fi să fie acţionat vânzătorul în instanţă. Din moment ce a acceptat să încheie contractul de închiriere, este cert că vânzătorul a fost de rea-credinţă, iar cumpărătorul practic a recunoscut că subsolul nu-i aparţine şi trebuie să solicite scoaterea la vânzare, chiar dacă aceasta se face prin licitaţie“, a explicat avocatul.
