10.3 C
Craiova
sâmbătă, 4 mai, 2024
Știri de ultima orăActualitateBanii, ispită şi mister

Banii, ispită şi mister

Banii au constituit dintotdeauna o ispită. Pentru unii sunt „ochiul dracului“, în timp ce alţii sunt de părere că nu aduc fericirea. În acelaşi timp, însă, pe mapamond există nenumărate curiozităţi şi legende despre bani, după cum relatează it.finance.yahoo.com.

Monedele şi bancnotele, dincolo de faptul că reprezintă „instrumentul de lucru“ al oricărei economii, sunt deseori „purtătoarele“ unor poveşti deosebite şi pot „încarna“ contradicţiile unei ţări. Indiferent că este vorba de monedele din Star Wars sau de bancnotele de 100.000 de miliarde, cert este că peste tot pe mapamond există fel de fel de poveşti ciudate despre bani. Figurile şi imaginile alese reprezintă deseori o bucăţică de istorie, dar şi evenimente anormale care evidenţiază situaţiile politice complexe care caracterizează aceste naţiuni. În multe cazuri, impunerea cultului personalităţii unui dictator sau moştenirea unor conflicte interne influenţează în mod determinant aspectul grafic şi estetic al bancnotei, rezultatele fiind de multe ori cel puţin ciudate.
Un astfel de exemplu este Niue, o mică insulă situată în partea meridională a Oceanului Pacific. Cunoscută drept „Roca Polineziei“, insula este administrată printr-o formă specială de autoguvernare, nefiind însă un stat suveran, având în vedere că depinde de Noua Zeelandă. De altfel, cele 1.400 de suflete care trăiesc pe această insulă sunt cetăţeni neozeelandezi. Niue are şi o monedă care demonstrează gradul crescut de creativitate al acestei populaţii. Recent, mai mulţi reprezentanţi ai insulei au obţinut permisiunea de a utiliza, ca monedă oficială, bani cu imaginile personajelor din Star Wars. Primele exemplare au fost prezentate în august anul trecut în cadrul American Numismatic Association Show din Chicago. Primul set conţine opt monede de argint şi zece de metal, dar cu suprafaţă argintată, cu imaginile lui Luke Skywalker, prinţesei Leila, Darh Vader şi ale altor personaje. Monedele vor fi disponibile la vânzare în seturi de 18 bucăţi, la preţul de 345 de euro. Locuitorii din Niue vor putea utiliza aceste monede obişnuite, fiecare dintre ele valorând 2 dolari neozeelandezi, adică echivalentul a 1,20 euro.

O bancnotă pentru fiecare

În Africa de Sud, când a fost momentul schimbării politicii monetare post-apartheid, s-a luat decizia ca pe bancnote să nu mai fie prezentate personalităţi politice, pentru a se evita astfel noi discuţii sau polemici. Autorităţile au hotărât ca pe bancnote să fie prezentate cele cinci animale care sunt cel mai dificil de capturat la vânătoare: rinocerul, leul, bivolul, elefantul şi leopardul. Din 2005, au fost introduse noi imagini, printre care şi desene ale unor arme.
Având în vedere că ţara se confruntă cu o inflaţie mai mult decât ridicată, guvernul din Zimbabwe a fost nevoit să emită o bancnotă de 100 de trilioane (100.000 de miliarde) de dolari locali. Valoarea reală a acesteia la casele de schimb este însă de doar 33 de dolari americani. Emisă în 2006, aceasta este bancnota cu cea mai mare valoare din istorie.
Dictatorul Kim-Jong-il a răspândit în întreaga Coree de Nord o cantitate enormă de won, moneda naţională a acestui stat. Bancnotele reprezintă de fapt un continuu omagiu adus anumitor evenimente din viaţa sa, precum naşterea sa pe Muntele Paektu. Potrivit „legendei“, în acea zi, deşi era iarnă, pe cer a apărut curcubeul, iar ziua a fost mai degrabă primăvăratică. Kim şi colaboratorii săi au stabilit şi cursul de schimb cu dolarul american, care a fost, până în 2001, 2,16 won – 1 dolar pentru a omagia astfel data sa de naştere, adică 16 februarie. A existat totuşi o perioadă, în 2009, când în Coreea de Nord circulaţia monedei locale a fost pur şi simplu blocată. În acel an, s-a stabilit schimbarea monedei, iar coreenii au avut la dispoziţie şapte zile pentru a-şi schimba banii vechi. Decizia a fost adoptată pentru a reduce rata inflaţiei şi a combate economia subterană. A existat totuşi o mică problemă: vechile bancnote nu au mai fost valabile începând cu 30 noiembrie, iar cele noi au fost emise abia pe 7 decembrie. În consecinţă, cu excepţia tranzacţiilor în valută străină, economia locală a fost blocată timp de o săptămână.
 

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS

2 COMENTARII