Acţionarul majoritar al SC Alro SA Slatina a încercat ieri din nou să închidă o parte din companie. Prins între tensiunile sociale şi presiunile făcute de patronat, preşedintele Consiliului de Administraţie al societăţii, Christian Wust, şi-a dat ieri demisia.
Măsura închiderii unei părţi din capacitatea de producţie a Alro, respectiv hala nr. 9, a fost luată ieri de patronat, într-o şedinţă-fulger, la presiunile Vimetco, din partea căreia a sosit un e-mail cu această dispoziţie. Asta, după ce miercuri, 24 decembrie, conducerea fabricii, reprezentanţii administraţiei locale, liderii celor şase sindicate din cadrul companiei şi parlamentarii judeţului ajunseseră la un acord care liniştise spiritele şi care prevedea că situaţia de la Alro impune solicitarea unui sprijin financiar de la stat. Părţile ajunseseră la respectiva înţelegere după ce mii de angajaţi ai fabricii şi o parte din populaţia Slatinei au protestat în două rânduri împotriva reducerii producţiei la jumătate şi a disponibilizărilor masive de personal hotărâte în urmă cu trei săptămâni de Consiliul de Administraţie al Vimetco, controlată de oligarhul rus Vitaly Matchinski.
Decizia luată în şedinţa de ieri a fost anulată la doar zece minute în cadrul altei şedinţe, la care au participat şi liderii sindicali, şi în care s-a hotărât amânarea închiderii halei nr. 9 până la 5 ianuarie 2009.
Dar lucrurile nu s-au oprit aici. Noul preşedinte al Consiliului de Administraţie, Pierre Baion, s-a arătat nemulţumit de amânare şi i-a cerut directorului general, tot prin e-mail, să restrângă activitatea până la sfârşitul anului. Potrivit lui Baion, în următoarele două zile ar trebui închise mai multe cuve (linii de producţie) din mai multe hale, fără ca vreun muncitor să fie concediat. Sindicatele vor garanţii scrise că nici o persoană nu va fi dată afară. Ieri- seară, conducerea fabricii, sindicaliştii şi o parte dintre muncitori participau la o şedinţă unde urma să se ia o decizie finală.
Peste 300 de muncitori şi-ar putea pierde locurile de muncă
Sute de muncitori sunt pe cale să îşi piardă locurile de muncă. Potrivit liderilor de sindicat, numai în hala 9 lucrează 300 de muncitori. Disponibilizările nu vor afecta numai angajaţii care lucrează în hală, ci şi muncitorii din alte secţii, precum Anozi sau Turnătorie. Ieri, înainte de începerea primei şedinţe de la Alro, muncitorii din halele 9 şi 10 fuseseră informaţi despre decizia patronatului, susţin surse din fabrică. Sursele citate mai spun că dimineaţă fuseseră mobilizaţi zeci de muncitori pregătiţi pentru a opri procesul de producţie şi a închide cuvele din hala 9, unde se obţine aluminiul electrolitic. Liderii sindicali nu au reuşit să obţină, deocamdată, decât o amânare a închiderii halei.
Decizie ilegală
Decizia-fulger a CA Vimetco de a închide hala 9 este ilegală, susţin liderii sindicali. „Este ilegal. Nu se poate face aşa ceva. Ceea ce s-a promis în faţa muncitorilor, a slătinenilor, a administraţiei locale şi judeţene, a oamenilor politici din judeţ, a fost un balon de săpun. Patronatul nu se ţine de cuvânt. Doresc închiderea halei 9. După cele două şedinţe, închiderea a fost amânată pentru 5 ianuarie. Totuşi, acţiunea patronatului este ilegală. Nu puteau să oprească hala astăzi (luni – n.r.). Trebuia înştiinţată Garda de Mediu, trebuia înştiinţate oficial sindicatele în legătură cu reducerea de capacitate şi de personal, trebuia înştiinţată Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă etc. În ceea ce priveşte soarta angajaţilor, cred că ne putem aştepta la concedieri colective. Noi nu suntem de acord cu această decizie“, a declarat vicepreşedintele Sindicatului Liber Alro, Tiberius Nagy.
Nici preşedintele Sindicatului Liber Aluministul, Constantin Popescu, nu este de acord cu această măsură. „Nu acceptăm aşa ceva. Ne vom lupta cu ei. Vom face tot ce ne stă în putinţă şi tot ceea ce ne permite legea română să facem în astfel de situaţii. Vom ieşi din nou în stradă pentru că nu vom permite o asemenea nenorocire“, a spus Popescu.
Spre seară, directorul general al Alro a purtat discuţii îndelungate cu noul preşedinte al CA Alro, Pierre Baion.
Criza de la Alro va lovi şi producătorii dependenţi de aluminiu
Efectele devastatore ale închiderii celui mai mare producător de aluminiu din centrul şi estul Europei, Alro Slatina, se vor răsfrânge şi asupra mai multor firme din judeţ şi din ţară, sunt de părere specialiştii în domeniu. Vor fi afectate astfel firmele care jonglau pe piaţă cu produsele finite obţinute din aluminiu. După ce, anul trecut, compania a înregistrat un profit net preliminar de 438 de milioane de lei şi după ce, în prima jumătate a acestui an, a făcut investiţii tehnologice şi de mediu de peste 61 de milioane de dolari, Alro este lovită de criză, susţine acţionarul majoritar. Dacă Alro îşi va închide porţile, mai multe firme, atât din judeţ, cât şi din ţară, care depind de aluminiul produs la Slatina, vor fi nevoite să importe materia primă, ceea ce ar însemna creşterea costurilor de producţie.
Declinul SC Alro SA ar putea afecta în primul rând societăţile care produc cabluri şi care se aprovizionează cu sârmă din aluminiu. Dintre acestea, am putea aminti Prysmian Slatina, ICME-ECAB Bucureşti, IPROEB Bistriţa etc. Nici producătorii pieselor din aluminiu nu vor scăpa. Este vorba de Altur Slatina şi Dacia Piteşti. În asemenea condiţii, firma germană Honsel, producător de piese turnate din aluminiu pentru autoturisme, care intenţiona să investească în construirea unei fabrici lângă Slatina, şi-ar putea schimba decizia. Altă societate care ar avea de suferit ar fi Electrocarbon Slatina, care, în prezent, furnizează Alro zeci de mii de electrozi necesari procesului de producţie al unităţii.
Tendinţe de creştere
pe piaţa aluminiului
Compania Alro are un capital social de 356,89 milioane de lei, divizat în 713,78 milioane de acţiuni, cu o valoare nominală de 0,50 lei. Acţionarul principal al Alro este grupul Vimetco NV (fost Marco), care controlează circa 84,19% din acţiunile companiei. Fondul Proprietatea are o participaţie de 9,93%, iar SC Conef SA deţine 3,77% din capitalul social al companiei. Specialiştii în domeniu prevăd un viitor destul de tensionat în ceea ce priveşte Alro. Rămâne de văzut dacă acţionarul majoritar va cădea la pace şi va accepta propunerile guvernului în ceea ce priveşte acordarea altor facilităţi, printre care şi sprijinirea financiară a societăţii. Analiştii financiari susţin că pe piaţa de tranzacţionare a aluminiului există tendinţa de creştere a preţului pentru a doua jumătate a anului viitor, dar şi pentru 2010. Alro deţine energie subvenţionată care ar fi asigurat producţia de aluminiu până în 2012, numai pentru cinci dintre cele şase hale funcţionale.
