La început a fost pământul. Arid, crăpat, cultivat pe ici, pe colo. Nişte băieţi deştepţi au ochit afacerea cu terenuri pe care nu le dorea nimeni şi au cumpărat în neştire sute de hectare la preţuri de nimic. Acum şi-au umplut buzunarele cu milioane de euro, pentru că valoarea pământului a crescut de zeci de ori în doar câţiva ani.
Venirea Ford la Craiova a declanşat o isterie imobiliară în localităţile din jurul oraşului. Preţurile au luat-o razna, vânzătorii se răzgândesc de la o zi la alta, neştiind cât să ceară. În cele din urmă, cererea şi oferta din piaţă stabilesc preţul final, chiar dacă terenurile sunt sau nu supraevaluate. Nu numai sosirea americanilor în Bănie a dus la o explozie a preţurilor, ci şi anunţata debarcare pe pământ oltenesc a furnizorilor lor. Aceştia au nevoie de suprafeţe mari de teren, racordate la utilităţi. Aşa se face că posesorii de pământ încearcă să profite la maximum de acest lucru.
DIICOT, fără voie, băiat deştept în imobiliare
Comuna Pieleşti a intrat în atenţia publică după ce autorităţile au anunţat că aici va fi construit Spitalul Regional. Situată la o aruncătură de băţ de Craiova, pe drumul către Bucureşti, localitatea a fost împânzită de firme care construiesc febril hale, spaţii de depozitare sau de producţie. Toate sunt aşezate de o parte şi de alta a Drumului European 70. Pământ liber este însă din belşug, concentrat în mâna câtorva persoane. „Aici au teren soţii Slotea Ion şi Naziana, cam 70 de hectare, pe care l-au cumpărat prin anii 1999 – 2000. Nu ştiu la ce preţ au cumpărat, dar în zona unde au ei terenul am văzut contracte şi cu zece milioane de lei hectarul, dar şi cu 95 de miliarde (lei vechi – n.r.)“, a declarat primarul din Pieleşti, Constantin Nica.
În acest caz, diferenţa uriaşă de preţ ar putea fi justificată prin faptul că soţii au fost implicaţi în rambursări ilegale de TVA de la fiscul doljean de peste 3,1 milioane de lei, pe care le-au obţinut din supraevaluarea de câteva sute de ori a unor terenuri. În prezent, pământul este sechestrat de DIICOT Craiova. Ştefan Cherciu, patronul de la Casa Noastră, deţine şi el aproximativ 40 de hectare de teren la Pieleşti, din care aproximativ 24 sunt situate la stradă. Aici şi-a construit mai multe hale de producţie. Potrivit primarului, Cherciu a cumpărat acum doi ani 50 de hectare şi în satul Lăcriţa. Săvoiu Emanoil pare cel mai mare latifundiar din zonă. Acesta a primit în urmă cu patru ani 130 de hectare pe Legea nr. 1/2000 lângă IAS Robăneşti, iar unui anume domn Matei din Bucureşti i s-au retrocedat 50 de hectare în aceeaşi zonă.
Teren vândut de patru-cinci ori într-o lună
Primarul din Pieleşti spune că preţurile au explodat în ultimii ani şi că tranzacţiile merg pe bandă rulantă. „În 1991, un hectar de teren se vindea cu un milion de lei (vechi – n.r.). Acum, de exemplu, metrul pătrat de teren la Drumul European costă între 80 şi 150 de euro. Mai ieftin este la intrarea în curba de la Pieleşti, unde costă 30 de euro metrul pătrat. Se vinde mult, astfel că toţi cei care deţin terenuri acum sunt deja la mâna a şasea sau a şaptea. Sunt şi suprafeţe care se vând de patru-cinci ori într-o lună“, a recunoscut primarul din Pieleşti.
Cu aşa tranzacţii, nici locuitorii din comună nu puteau să o ducă rău. „Au câte două-trei maşini în curte. Toţi beţivanii s-au îmbogăţit“, a spus Nica. Şi primarului i-a mers bine de pe urma pământurilor. Acesta a vândut în toamna anului trecut un hectar şi jumătate cu 20 de euro metrul pătrat şi a încasat 300.000 de euro. Iar bugetul comunei stă să crape de gras ce este! „În 2004, bugetul local era de şapte miliarde de lei (vechi – n.r.), iar acum am ajuns la 59. Dacă apare şi Spitalul Regional, nici nu o să am timp să cheltuiesc banii“, a recunoscut primarul Nica.
Preţuri urcate la cer
Nu numai la Pieleşti a sărit în aer preţul terenurilor. De la 1.000 de lei hectarul, pământul se vinde acum cu 15 euro/mp pe câmp şi cu 45-50 de euro/mp în sat, la stradă. „Avem şi cazuri deosebite. De exemplu, în zona Selgros cineva cere 250 de euro/mp“, a declarat Alexandru Dicu, primarul din Malu Mare. Şi aici, bugetul local a săltat spectaculos. „În primele trei luni de mandat din 2004 nu aveam bani de salarii. Acum, bugetul este de 4,3 milioane, faţă de 400.000 atunci“, a mai spus primarul. Cât despre marii latifundiari, Alexandru Dicu îl menţionează tot pe Ştefan Cherciu. „La un moment dat, a avut 116 hectare, dar a vândut mereu din ele“, a precizat primarul.
Vânătoarea de terenuri continuă şi la Cârcea. „În intravilan, un metru pătrat costă 30-50 de euro, iar un hectar de teren agricol, 20-30.000 de lei. Preţurile au crescut pentru că am mărit intravilanul de la 150 la 670 de hectare“, a declarat primarul Valerică Pupăză. Şi aici bugetul local a crescut de câteva ori. Dacă în urmă cu patru ani era de 600.000 de lei, acum a ajuns la patru milioane. Cei mai mari deţinători de terenuri amintiţi de primar sunt moştenitorii familiei Secşoreanu, care au primit 80 de hectare. Mare parte au vândut-o omului de afaceri Constantin Popeci şi altor două-trei persoane.
Investitorii bat la uşa primarilor
Investitorii străini care aveau nevoie de teren pentru a construi unităţi de producţie au început să roiască în jurul pământurilor de câţiva ani, dar puţini au fost cei care au şi cumpărat. Motivele au fost diverse. „Cei de la Carrefour au venit acum doi ani, dar nu au cumpărat nimic deoarece voiau 12 hectare de teren. Găsisem vânzători, dar două persoane nu au vrut. Şi reprezentanţii Ford au cerut, acum trei luni, porţiuni de câte cinci hectare, dar nu erau gaze trase“, a spus primarul din Pieleşti.
De terenurile de la Cârcea s-a interesat un furnizor Ford. „A sunat cineva de la o firmă care voia să facă scaune, dar nu au mai venit“, a spus primarul din Cârcea. Cel mai supărat este edilul-şef din Malu Mare. „La noi nu a venit nimeni de la Ford. Sunt nemulţumit din cauza asta. Nu ştiu ce sfori s-au tras de sus, dar noi avem ce să le oferim“, a spus primarul Alexandru Dicu.
Cât costă pământul din jurul Craiovei
Reprezentanţii agenţiilor imobiliare spun că preţul terenurilor de la periferia Băniei au crescut foarte mult, mai ales în zonele în care există utilităţi şi deschidere la drumurile naţionale şi europene. În cele mai multe cazuri, preţurile pretinse de proprietari nu ar reprezenta adevărata valoare a terenului, fiind exagerat de mari. „Zona Balta Verde (spre Podari) a devenit foarte căutată în ultimul timp. Oamenii cer 40-50 de euro pe metrul pătrat. Eu cred totuşi că preţurile nu exprimă adevărata valoare a terenului. Proprietarii spun că oricum nu cere de mâncare şi ţin la preţuri. Cei care vor să vândă însă dau mai ieftin“, a precizat Niculina Otovescu, reprezentantă a agenţiei imobiliare Bela.
Alte terenuri valoroase pentru proprietari se află în zona Penitenciarului Pelendava, pe raza localităţii Cârcea. Aici, terenul se vinde cu 40-50 de euro pe metrul pătrat. Şi în zona Şimnicu de Sus, valoarea pământului este de 20-25 de euro pe metrul pătrat. La fel şi în zona Banu Mărăcine. La aceste preţuri, cele 679 de hectare de teren care au aparţinut staţiunii, retrocedate în prezent, valorează acum 167,5 milioane de euro. De acum înainte, noii proprietari vor putea face afaceri imobiliare. Potrivit lui Nicu Răduţ, reprezentantul agenţiei imobiliare Unic, unele dintre cele mai valoroase terenuri se află chiar lângă actuala uzină Ford. „Este acolo o zonă de vile, deci există căi de acces. Terenul se vinde cu 80-100 de euro pe metrul pătrat. În unele zone, se cer şi 150 de euro pe metrul pătrat“, a afirmat Răduţ.
Pământ contra ansamblu rezidenţial
Ştefan Cherciu, omul de afaceri care a stârnit rumoare punând gratis la dispoziţie zeci de hectare de teren Spitalului Regional şi investitorilor străini, a explicat ieri pentru GdS gestul său. „Oricum dau cele mai proaste terenuri, pe care nu vrem să dezvoltăm în sectorul industrial. Noi suntem interesaţi să dezvoltăm în zona rezidenţială şi nu vrem ca aceşti investitori să ne încurce planurile. Dacă dirijăm industrialul, nu ne încurcă rezidenţialul“, a declarat Cherciu. Cu alte cuvinte, patronul firmei Casa Noastră preferă să pună gratis pământ la dispoziţie pentru a-şi proteja terenurile unde construieşte ansambluri rezidenţiale de declararea lor ca zonă industrială. Acesta a negat că va oferi teren la Pieleşti unuia dintre posibilii furnizori Ford, Kirchhoff. „Nu oferim teren în primul arc de localităţi din jurul Craiovei“, a precizat Cherciu. Asta înseamnă că toate cele 40 de hectare de teren oferite de patronul de la Casa Noastră nu se găsesc la Pieleşti, Şimnic, Podari, Işalniţa, Cârcea sau Malu Mare.
