17.8 C
Craiova
joi, 28 martie, 2024
Știri de ultima orăActualitateCe putem face și ce nu în perioada stării de alertă

Ce putem face și ce nu în perioada stării de alertă

Perioada stării de alertă în care România a intrat din data de 15 mai conferă o libertate mai mare de mișcare cetățenilor. Există însă și restricții și chiar și amenzi, dacă oamenii le încalcă.

Ce putem face și ce nu în perioada stării de alertă? Grupul de Comunicare Strategică (GCS) a răspuns la mai multe întrebări privind starea de alertă, de la cele privind zona metropolitană, circulația persoanelor peste 65 de ani, când este obligatoriu să porți mască, la amenzile care pot fi date și la numărul de persoane care pot participa la evenimentele familiale.

– Cum se defineşte zona metropolitană în interiorul căreia cetăţenii nu au nevoie de declaraţie pe propria răspundere pentru a se deplasa?

Grupul de Comunicare Strategică: Sunt considerate ca făcând parte din zona metropolitană localităţile aflate pe o rază de până la 30 de kilometri faţă de principalul oraş (conform art.11 din Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a IV-a Reţeaua de localităţi). Totodată, se va considera zonă metropolitană Municipiul Bucureşti şi întreg teritoriul judeţului Ilfov.

– Persoanele peste 65 de ani au vreo restricţie de a ieşi din casă sau vreun interval orar pe care trebuie să îl respecte?

GCS: Hotărârea CNSSU nr. 24 cu privire la declararea stării de alertă nu restricţionează deplasarea persoanelor de peste 65 de ani. Acestea pot părăsi domiciliul în orice interval orar doresc. Rămâne însă valabilă recomandarea de a limita pe cât de mult posibil deplasările şi de a evita locurile aglomerate mai ales pentru persoanele din categoriile vulnerabile, pentru a reduce riscul infectării cu noul Coronavirus.

Perioada stării de alertă. Când este obligatoriu să porți mască

– Declaraţia pe propria răspundere necesară pentru justificarea deplasării între localităţi poate fi scrisă şi de mână?

GCS: DA. Declaraţia pe propria răspundere necesară pentru justificarea deplasării între localităţi poate fi scrisă şi de mână cu respectarea elementelor din formularul tip dat publicităţii. În cazul în care o nouă deplasare respectă acelaşi traseu menţionat în declaraţia pe propria răspundere, atunci aceasta poate fi refolosită şi în alte zile, tăind cu o linie data precizată iniţial şi completând noua dată aferentă zilei în care are loc deplasarea.

– Vor fi sancţionate persoanele care nu poartă mască?

GCS: Purtarea măştii care acoperă nasul şi gura este obligatorie începând cu 15 mai 2020 în spaţiile comerciale, mijloacele de transport în comun, la locul de muncă şi în alte spaţii închise, potrivit anexei „Măsuri de prevenire şi control a infecţiilor aplicabile pe durata stării de alertă”, ataşată Hotărârii nr. 24 a CNSSU. Persoanele care nu respectă obligaţia de a purta mască în spaţiile menţionate pot fi sancţionate contravenţional în baza Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 (publicată în Monitorul Oficial nr.396 din 15 mai 2020) raportat la art.65 lit.h, respectiv „nerespectarea de către persoane fizice a măsurilor individuale de protecţie a vieţii” se sancţionează cu amendă între 500 de lei şi 2500 de lei.

Cum folosim declarația pe propria răspundere

– Ce opţiune din declaraţia pe propria răspundere bifează un locuitor al zonei rurale care se deplasează în altă localitate pentru cumpărături la supermarket, farmacie sau pentru asigurarea unor bunuri pe care nu le poate achiziţiona din sat/comună?

GCS: În situaţia în care cetăţeanul se deplasează între localităţi din interiorul zonei metropolitane, nu are nevoie de declaraţie pe propria răspundere. Dacă asigurarea bunurilor necesare nu poate fi făcută în zona metropolitană, este nevoie de declaraţia pe propria răspundere, bifată la punctul 11 „alte motive justificate”.

– Vor mai fi date amenzi pentru nerespectarea deciziilor autorităţilor cu privire la starea de alertă?

GCS: Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 (publicată în Monitorul Oficial nr.396 din 15 mai 2020) defineşte la Capitolul III „Răspunderi şi sancţiuni”, art. 64-70 contravenţiile şi cuantumul amenzilor pentru nerespectarea actului normativ. De asemenea, poliţiştii aplică legislaţia în vigoare. Scopul autorităţilor nu este de a sancţiona cetăţenii, ci de a limita răspândirea virusului COVID-19. În contextul trecerii la starea de alertă, poliţiştii vor acţiona în principal pentru îndrumarea cetăţenilor cu privire la noile reguli.

Clinicile private, același statut ca spitalele

– Se redeschid sălile de lectură din biblioteci?

GCS: Această variantă este în prezent în analiza autorităţilor, urmând ca o decizie să fie comunicată în perioada următoare. Activităţile bibliotecilor sunt permise în perioada stării de alertă, potrivit Hotărârii CNSSU nr.24 şi anexei ataşate, în condiţiile respectării normelor de prevenţie şi protecţie şi cu respectarea recomandărilor INSP.

– Se redeschid clinicile private?

GCS: Clinicile private au avut în timpul stării de urgenţă şi vor continua să aibă şi în timpul stării de alertă acelaşi statut cu spitalele/clinicile de stat.

– Dacă un cetăţean trebuie să ajungă urgent la bancă în altă localitate, ce bifează pe declaraţia pe propria răspundere?

GCS: În cazul în care tranzacţia bancară nu poate fi efectuată on-line, deplasarea în afara localităţii se poate face în baza declaraţiei pe propria răspundere, bifând punctul 11 – „alte motive justificate”.

– Rămâne vreo interdicţie valabilă după ora 22:00?

GCS: Interdicţiile emise prin hotărârea CNSSU sunt valabile indiferent de intervalul orar şi nu sunt diferite pentru intervalul post 22.00.

Perioada stării de alertă. Câte persoane pot participa la evenimentele familiale

– Persoanele care vor sta în aceeaşi locuinţă cu cineva venit din afara ţării vor trebui să intre şi ele în izolare 14 zile?

GCS: Potrivit Hotărârii CNSSU nr.24 şi anexei ataşate, pentru toate persoanele care au călătorit în străinătate şi intră pe teritoriul României, se instituie măsura carantinării/izolării la domiciliu împreună cu familia/aparţinătorii cu care locuiesc. Există opţiunea carantinei instituţionalizate pentru persoanele care au călătorit singure şi care nu doresc să-şi expună familia.

– Câte persoane pot participa la evenimentele familiale cu număr limitat de persoane, opţiune care se regăseşte la punctul numărul 9 în declaraţia pe propria răspundere necesară pentru justificarea deplasărilor între localităţi?

GCS: Dacă evenimentul familial implică o slujbă religioasă în interiorul bisericii (ex: nuntă, botez, înmormântare), numărul maxim de persoane care pot participa este de 16 (punctul 5 (2), lit. a din anexa „Măsuri de prevenire şi control a infecţiilor aplicabile pe durata stării de alertă”, ataşată Hotărârii nr. 24 a CNSSU). Dacă slujba se ţine în curtea bisericii, numărul participanţilor NU este limitat, însă se vor respecta măsurile de prevenire şi protecţie stabilite. Pentru evenimentele familiale private (ex: aniversări, petreceri, reuniuni de pomenire etc.) desfăşurate în spaţii închise, va fi avut în vedere acelaşi număr de persoane (maximum 16 persoane) cu respectarea normelor de igienă şi pe cât de mult posibil respectarea distanţei fizice.

Perioada stării de alertă. Terasele rămân închise

– În legea aprobată de Parlament există o prevedere care permite redeschiderea teraselor. Se deschid terasele în perioada stării de alertă?

GCS: NU. Terasele rămân închise în perioada stării de alertă, potrivit Hotărârii nr. 24 a CNSSU şi anexei ataşate. Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 (publicată în Monitorul Oficial nr.396 din 15 mai 2020) prevede la articolul 8, alin. 2 posibilitatea deschiderii teraselor, nu obligaţia.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS