4 C
Craiova
vineri, 23 octombrie, 2020
Știri de ultima oră Politica Comisia Europeană vrea să reformeze sistemul de azil pentru migranţi

Comisia Europeană vrea să reformeze sistemul de azil pentru migranţi

Comisia Europeană a propus astăzi reformarea sistemului de azil al Uniunii Europene pentru migranţi. Noul sistem nu prevede cote obligatorii de refugiaţi, dar introduce un mecanism de „solidaritate obligatorie“ între statele membre ale UE, care va fi activat când una dintre acestea se află sub „presiune“ sau într-o situaţie „de urgenţă“, anunţă agerpres, citând mass-media europene.

La cinci ani după valul migrator din 2015, noul Pact european asupra migraţiei şi azilului prevede ca ţările care nu doresc să preia solicitanţi de azil va trebui să participe la repatrierea celor ale căror cereri de azil sunt respinse sau să contribuie în alte moduri, cum ar fi construirea unor tabere de refugiaţi.

Această soluţie, descrisă de preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, drept un echilibru „just şi rezonabil“ între „responsabilitate şi solidaritate“ între statele UE, doreşte să convingă ţările care au refuzat cotele obligatorii de refugiaţi, în special cele membre ale Grupului de la Vişegrad (Ungaria, Polonia, Republica Cehă şi Slovacia) şi Austria. Se trag astfel şi învăţăminte din eşecul soluţiei cotelor de refugiaţi decise în 2016.

Foarte aşteptata reformă a sistemului european de azil, amânată de mai multe ori, are în vedere şi protejarea de urmăriri penale a ONG-urilor care salvează migranţi pe mare, iar un mecanism de solidaritate între statele membre este prevăzut şi pentru salvările pe mare.

În esenţă, noul pact revizuieşte principiul din Regulamentele Dublin, conform căruia prima ţară din UE unde ajunge un migrant extracomunitar este responsabilă cu soluţionarea cererii sale de azil, schimbare cerută în special de ţările aflate în prima linie a sosirii migranţilor, precum Grecia sau Italia.

10.000 de euro pentru fiecare migrant primit

Conform noii propuneri a Comisiei Europene, ţara care va examina cererea de azil va fi aceea unde migrantul are o rudă sau unde a muncit ori a studiat. În celelalte cazuri, prima ţară de sosire va rămâne în continuare responsabilă cu soluţionarea acestei cereri, dar aceasta poate solicita Comisiei Europene în cazul unei presiuni migratorii activarea unui „mecanism de solidaritate obligatorie“.

Odată ce Comisia aprobă activarea acestui mecanism, ea decide şi numărul migranţilor care ar trebui preluaţi de celelalte state membre din ţara aflată sub presiune şi toate ţările va trebui să-şi aducă o contribuţie în funcţie de forţa lor economică şi de populaţie, iar pentru fiecare migrant adult primit statele membre vor primi din bugetul comunitar 10.000 de euro.

Mai departe, statele UE vor putea opta între primirea unor solicitanţi de azil, o contribuţie la construcţia de tabere de refugiaţi sau finanţarea repatrierii celor fără drept de azil. Aceştia din urmă sunt în principal migranţii economici, care şi-au părăsit ţara nu din cauza vreunui război, ci pentru o viaţă mai bună în UE.

În cazul unei crize comparabile cu cea din 2015, când în UE au sosit peste un milion de refugiaţi, opţiunile statelor membre se vor reduce la preluarea migranţilor sau repatrierea celor respinşi. Dacă o ţară nu reuşeşte în opt luni să repatrieze către ţara lor de origine migranţii a căror expulzare şi-a asumat-o, atunci ea va trebui să-i primească pe teritoriul ei.

Ţărilor care refuză şă-şi primească înapoi migranţii li se suspendă viza

Acestea sunt însă alternative nerealizabile pentru ţările mici, care nu au mijloacele necesare, remarcă pentru AFP o sursă europeană. Mai mult, unele state de origine ale migranţilor refuză să-şi preia cetăţenii înapoi.

Pentru astfel de situaţii, Comisia Europeană are în vedere ca mijloace de presiune elaborarea de rapoarte anuale asupra capacităţii fiecărei ţări de a-şi prelua cetăţenii care au migrat clandestin, o măsură fiind suspendarea vizelor pentru ţările ce refuză primirea propriilor cetăţeni. Potrivit comisarului european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, UE are în prezent 24 de acorduri de readmisie cu state terţe, dar „nu toate funcţionează“.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI DE ULTIMA ORĂ

Criză de vaccin antigripal în Europa, din cauza cererii...

Creşterea cererii pentru vaccinuri antigripale a dus...

ȘTIRI GdS

Dezvăluiri despre ‘marea reţea de corupţie’ a familiei Biden...

Familia Biden se află în centrul unui scandal legat de bani pe care fiul candidatului democrat la preşedinţia SUA i-ar fi luat...

Ultima dezbatere Biden versus Trump. Temele principale: COVID, criza...

Ultima confruntare televizată dintre Donald Trump și Joe Biden a avut loc în această dimineață în Nashville, statul Tennessee și a fost...

PNL a aruncat în aer negocierile cu USR la...

Surpriză la finalul negocierilor PNL - USR-PLUS pentru o alianță la nivel local pentru Consiliul Județean Timiș și Consiliul Local Timișoara. Cu...

Șerban Nicolae și Liviu Pleșoianu au demisionat din PSD

Senatorul Șerban Nicolae și deputatul Liviu Pleșoianu au demisionat din PSD, după ce partidul nu i-a pus pe lista pentru alegerile parlamentare...

Ce invocă PNL în sesizarea la CCR privind alegerea...

PNL a depus joi la Curtea Constituțională sesizarea privind alegerea controversatului Florin Iordache la șefia Consiliului Legislativ, invocând printre altele că acesta...

Marea Britanie: Restricții pentru cetățenii UE cu antecendete penale

Marea Britanie înăsprește regimul de acces pentru cetăţenii Uniunii Europene care au antecedente penale, conform Ministerului de Interne britanic, potrivit BBC.