21.4 C
Craiova
luni, 9 iunie, 2025
ABONEAZĂ-TE
type here...
Acasă Blog Pagina 93

“Prin continuarea acestei campanii încercăm să facilităm accesul gratuit al pacienţilor la un diagnostic precis şi rapid”

-
0
“Prin continuarea acestei campanii încercăm să facilităm accesul gratuit al pacienţilor la un diagnostic precis şi rapid”

Campania de responsabilitate socială începută în luna ianuarie a acestui an va continua cel puţin până la 1 mai, oferind în mod gratuit, posibilitatea efectuării unei coronarografii cu o echipă medicală de excepție în cele mai sigure condiții.

Ne puteţi spune câteva detalii despre formarea dvs. profesională?

Am absolvit Facultatea de Medicină a UMF Carol Davila Bucureşti în 1993. În prezent sunt medic primar de medicină internă şi specialist cardiolog, de asemenea am atestatul ce îmi certifică supraspecializarea în cardio­logie intervenţională şi invazivă, acesta fiind domeniul de interes profesional şi academic. Sunt, prin concurs, cadru didactic universitar din 1995, poziţia actuală fiind şef de lucrări în cadrul Disciplinei Medicină Internă şi Cardiolgie din cadrul Spitalului Universitar de Urgenţă Bucureşti. Primii paşi în cardiologie intervenţională i-am făcut în anii 1999-2000 la University Hospital of Wales, Cardiff, Marea Britanie, în urma câştigării unei burse de pregătire (training fellowship) prin Societatea Europeană de Cardiologie. Începând din 2001, împreună cu prof. dr. D. Vinereanu, am organizat activitatea de cardiolgie intervenţională în Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti, astăzi un centru de volum mare (peste 1200 de angioplastii coronariane cu stent pe an, dintre care 50% la pacienţi cu infarct miocardic acut). Personal am efectuat peste 5500 de dilatări coronariane cu stent, iar din 2010, 60% dintre intervenţiile realizate au fost la pacienţi cu infarct miocardic acut. Din 2007 sunt doctor în medicină, teza de doctorat fiind legată tot de cardiologia intervenţională, respectiv de revascularizarea precoce prin angioplastie cu stent a pacienţilor cu sindroame coronariene acute.

Ce ne puteţi spune despre secţia de cardio­logie intervenţională a Spitalului European Polisano?

Secţia de cardiologie intervenţională a spita­lului s-a deschis full-time în septembrie 2013, fiind dotată cu un angiograf de ultimă gene­raţie ce ne permite explorarea coronariană dar şi a arterelor periferice sau a arterelor cartoide. Acest angiograf permite, practic, efectua­rea investigaţiilor angiografice cu reducerea expunerii la radiaţii a pacienţilor cu peste 75%, comparativ cu aparatele mai vechi, fără a afecta calitatea investigaţiilor.
În cadrul secţiilor de cardiologie şi cardiologie intervenţională activează 7 medici angajați full-time, dintre care 4 cardiologi, doi cardiologi intervenţionişti precum şi un radiolog intervenţionist. Acesta realizează investigaţiile angiografice de membre inferioare, de artere carotide precum şi embolizările de fibroame uterine. Experienţa echipei are o importanţă covârşitoare, membrii adunând peste 15.000 de coronarografii efectuate şi peste 7000 de dilatări corona­riene sau periferice. Provenind din centre universitare cu volum mare de proceduri, echipa de cardio­logie inter­venţională este în strânsă legătură şi relaţie nemijlocită cu cardiologii, colegii din terapie intensivă şi chi­rurgii cardio-vasculari.

Care sunt primele impresii ale campaniei de coronarografii gratuite şi ce v-a determinat să o prelungiţi?

Rezultatele din primele două luni au demonstrat că peste 50% dintre pacienţii investigaţi aveau afectare artero-sclerotică coronariană severă ce au necesitat tratament intervenţio­nal şi chirurgical imediat în proporţie de 75% şi, respectiv, 25%. Dovedeşte pe deoparte răspândirea bolii coronariene în rândul populaţiei cât şi subdiagnosticarea acesteia. Prin continuarea acestei campanii încercăm să atacăm aceşti doi factori facilitând accesul gratuit al pacienţilor la un diag­nostic precis şi rapid. Coronarografia, în afara unei astfel de campanii, ar fi costat peste 1900 de lei.

Cui se adresează această campanie?

Se adresează pacienţilor cu suferinţă corona­riană cunoscută şi evaluată în prealabil într-o secţie de cardiologie – pacienţi cu infarct, pacienţi aflaţi sub tratamentul de angină pectorală cronică stabilă şi de asemenea explorarea invazivă corona­riană se ia în considerare la pacienţii cu sindroame ce sugerează boală coro­nariană, respectiv cu angină pectorală manifestată sub formă de durere, constricţie sau arsură în capul pieptului, ce apare în general la efort sau în repaos, însoţită de trans­piraţii şi sufocare. Pacienţii ce prezintă astfel de simptome ar trebui să se prezinte rapid la cardiolog pentru o evaluare iniţială: examen clinic, EKG, test de efort pentru stabilirea rapidă a indicaţiei de coronarografie.
Consultul preintervenţional se va face de către unul dintre medicii noştri specialişti cardiologi direct la Clinica Polisano din strada Izvorului 1A, contra sumei de 200 lei, pacientul putând solicita aceasta vizită prin call-center, la numarul de telefon: 0269 23 44 86.
Examinarea este minim invazivă, se realizează cu anestezie locală, permite maximă acuratețe în vizualizarea arterelor coronare, iar cu ajutorul echipei noastre de medici experimentați și a aparaturii de ultimă generație, pacientul nu va trebui să stea mai mult de 2 zile în cadrul secției noastre de cardiologie intervențională.

De ce nu poate fi folosită Policlinica Spitalului de Urgenţă Craiova

-
0
De ce nu poate fi folosită Policlinica Spitalului de Urgenţă Craiova

\n

Ambulatoriul de specialitate al Spitalului Judeţean de Urgenţă Craiova sau Policlinica, aşa cum o ştiu craiovenii, a fost modernizat din fonduri europene, dar nu poate fi recepţionat oficial din cauza unor inadvertenţe apărute între proiectul iniţial şi lucrarea efectuată de firmele de construcţii. Cel care a sesizat problemele este Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Dolj, instituţie care îi aşteaptă pe proiectant şi consultant să găsească soluţii. Între timp, pacienţii se înghesuie în partea de policlinică destinată copiilor, iar aparatura cumpărată tot din fonduri europene stă nefolosită.

Policlinica Spitalului Judeţean de Urgenţă (SJU) din Craiova este locul unde ajung cei mai mulţi pacienţi, care au nevoie de consultaţii, reţete şi alte investigaţii de specialitate. Anual, prin Ambulatoriul de specialitate al SJU trec circa 130.000 de pacienţi, care, de aproape un an, se înghesuie în jumătate din spaţiul iniţial al Policlinicii. Aceasta a intrat din mai 2012 într-un proces de reabilitare şi modernizare, în cadrul unui proiect cu fonduri europene demarat de Consiliul Judeţean (CJ) Dolj, proiect în valoare de 9,7 milioane de lei. Potrivit contractului, lucrările ar fi trebuit finalizate în decembrie 2013, iar constructorul care a câştigat licitaţia, asocierea de firme Remex, din Işalniţa, şi Framegrip Construction Limited, din Malta, s-a încadrat în timp.
Proiectul de reabilitare, modernizare şi dotare a Ambulatoriului de specialitate al SJU Craiova a constat în lucrări atât la interiorul clădirii, în principal la etajele 1 şi 2, cât şi la exterior. S-a lucrat, de asemenea, la partea de consolidare, dar şi la modernizarea instalaţiilor electrice, termice şi sanitare. La primul etaj se află zona de ambulatoriu copii şi adulţi, cu intrări separate, aici amenajându-se, totodată, şi cinci noi cabinete medicale. La etajul doi este zona de analize medicale, cu laboratorul şi un nou cabinet pentru recoltare. Toate spaţiile existente au fost redimensionate şi recompartimentate, dar şi dotate cu aparatură medicală de ultimă generaţie şi mobilier nou. S-a primit deja instrumentarul pentru fiecare cabinet, iar, ca aparatură, sunt ecografe noi, endoscoape, gastrofibroscop, bronhoscop, mamograf şi aparatură specială pentru laboratorul de analize medicale. Problema este că ambulatoriul nu a fost încă dat în folosinţă, iar pacienţii continuă să se înghesuie în partea de Policlinică destinată copiilor, finalizată în aprilie 2013, unde au fost aglomerate toate specialităţile, până la recepţia finală a lucrărilor. Recepţie care întârzie, din mai multe motive.

ISU – nemulţumit de lucrări

GdS scria în mai 2012 că, după multe bătăi de cap şi o luptă aprigă la licitaţie, ambulatoriul de specialitate al Spitalului Judeţean de Urgenţă din Craiova urma să fie modernizat de o asociere de firme formată dintr-o societate comercială din comuna Işalniţa şi una din paradisul fiscal Malta.
Consiliul Judeţean Dolj a trebuit să reia licitaţia pentru stabilirea constructorului după mai multe runde de discuţii tensionate cu firmele care au participat la licitaţie. Suma pentru care s-a semnat contractul, de 9,7 milioane de lei plus TVA, este la jumătate faţă de suma estimată iniţial la publicarea anunţului de participare, 18,1 milioane de lei. Iar acest lucru s-a datorat concurenţei acerbe între firme, la licitaţie înscriindu-se 17 societăţi comerciale. Câştigătoare a fost o asociere de firme formată din SC Remex SRL, cu sediul în Işalniţa, şi Framegrip Construction Limited, societate cu sediul în paradisul fiscal Malta. Remex avea la cea vreme doi acţionari, Ştefănescu Sorin-Costin din Craiova, cu 90% din acţiuni, şi Deliu Lucia, din Bucureşti, şi avea ca obiect principal de activitate „Lucrări de instalaţii sanitare, de încălzire şi de aer condiţionat“. Potrivit site-ului Ministerului de Finanţe, Remex a avut în 2010 doar nouă angajaţi şi o cifră de afaceri de peste patru ori mai mică decât suma din contractul pe care l-a câştigat împreună cu Framegrip Construction Limited. De fapt, dacă adunăm cifra de afaceri din ultimii şase ani a firmei, tot nu ajungem la valoarea contractului semnat recent. Dacă despre Remex se ştiu totuşi nişte date, despre Framegrip nici internetul nu a auzit prea multe. Doar că are sediul în Malta, cunoscut paradis fiscal.
Prezent la predarea amplasamentului, pe 8 mai, reprezentantul firmei Remex, Dan Ştefănescu, a răspuns întrebărilor GdS, spunând că firma din Malta, Framegrip, este foarte puternică şi că ea este cea care asigură finanţarea proiectului. „Au propria bancă. Firma a deschis filială şi în România. Azi nu au venit, dar îi reprezentăm noi, pentru că noi suntem liderii asocierii“, a spus el. Problema finanţării era destul de complicată. Firma trebuia să cheltuiască bani la început, apoi devizul îl trimitea Consiliului Judeţean, care, la rândul lui, îl trimitea la Ministerul Dezvoltării. Decontarea trebuia să se facă în limita a 300.000 de lei, iar perioada de aşteptare era de aproximativ trei luni. „Suntem în temă cu complexitatea lucrării. Într-o săptămână – zece zile începem lucrările. O să încercăm să lucrăm în partea a doua a zilei şi noaptea înăuntru“, mai spunea Ştefănescu.
După un an şi jumătate de lucru, asocierea de firme a terminat lucrările, dar ele nu au putut fi recepţionate oficial, deoarece ISU Dolj a avut obiecţii referitoare la respectarea normelor de siguranţă prevăzute în proiectul iniţial. Potrivit unui răspuns trimis GdS, care a solicitat informaţii legate de problemele care împiedică recepţionarea lucrărilor, ISU Dolj a enumerat o serie de inadvertenţe. „La recepţia de la terminarea lucrărilor din 24.12.2013, respectiv din data de 09.01.2014, s-a constatat că nu s-au respectat în totalitate prevederile proiectului avizat, prevederi referitoare la lungimea căilor de evacuare, compartimentare antifoc, nu au fost finalizate toate lucrările de execuţie şi nu a fost finalizată documentaţia tehnică (detalii de execuţie, dispoziţii de şantier şi planşe modificatoare). La recepţia de la terminarea lucrărilor s-a verificat documentaţia tehnică şi modul de respectare a cerinţei de securitate la incendiu conform normativelor în vigoare la data emiterii avizului de securitate la incendiu, deoarece proiectul respectiv nu intra sub incidenţa normativelor apărute ulterior, acestea neacţionaând retroactiv“, se arată în răspunsul ISU Dolj. Practic, ISU spune că lucrările efective au deviat de la proiectul iniţial, dar că acest lucru nu ar fi fost o problemă dacă ar fi fost întocmite documentele necesare în atare situaţie. Aceste documente ar fi trebuit întocmite de consultant, firma Irimat, şi de proiectantul lucrării, TPF Planege. Pe baza acestor documente, proiectantul ar fi trebuit să actualizeze proiectul care, la rândul lui, să fie avizat de ISU Dolj.

Ce spune CJ Dolj

Într-un răspuns trimis GdS, Biroul de Presă al Consiliului Judeţean Dolj precizează următoarele: „Pentru a se face recepţia şi a fi dat în folosinţă, mai sunt necesare unele lucrări suplimentare care nu au fost prevăzute în proiect, lucrări care, în mare parte, sunt solicitate de ISU Dolj, în urma unor normative apărute ulterior elaborării documentaţiei tehnice, care a stat la baza încheierii contractului de lucrări. În vederea execuţiei acestor lucrări, în prezent, Consiliul Judeţean Dolj face demersuri pentru revizuirea proiectului tehnic conform solicitărilor atât ale ISU, cât şi ale Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova, care, de asemenea, solicită conformarea cu unele reglementări apărute ulterior elaborării proiectului tehnic. De asemenea, în prezent, se execută lucrări de curenţi slabi de către firma Casido din Brăila, care, în conformitate cu clauzele contractuale, trebuie să proiecteze şi să realizeze, printre alte lucrări de curenţi slabi, şi sistemul de detecţie şi alarmare la incendiu, sistemul de alarmă la efracţie şi sistemul de supraveghere video. Recepţia şi darea în folosinţă a ambulatoriului va putea fi făcută numai după realizarea lucrărilor suplimentare. Revizuirea proiectului tehnic se va face de comun acord cu proiectantul şi experţii. Sumele necesare efectuării noilor lucrări se încearcă să se obţină tot prin proiect, iar, dacă nu se reuşeşte, cheltuielile cad tot în seama beneficiarului, CJ Dolj“, se arată în răspunsul Biroului de Presă al Consiliului Judeţean Dolj. Dacă se vor face aceste lucrări, ele trebuie incluse în proiectul actualizat, proiect care va trebui să primească o nouă viză din partea ISU Dolj. Lucrurile par o formalitate, dar cu condiţia ca proiectantul şi consultantul să comunice între ei.
Potrivit directorului de dezvoltare al Irimat, Cristian Merişanu, Irimat a solicitat în nenumărate rânduri proiectantului TPF Planege actualizarea proiectului şi a precizat că lucrurile sunt pe drumul cel bun. Cât despre cine plăteşte lucrările suplimentare, Merişanu spune că depinde foarte mult de „interpretarea neprevăzutului“ cu atât mai mult cu cât acest proiect a intrat în vizorul DNA care a descins la sediul CJ Dolj în luna decembrie 2013. „Mai sunt unele hârtii de finalizat, lucrarea s-a terminat. Actele pe aprobări au mers mai greu decât lucrările în sine. Constructorul a terminat la termenul prevăzut în contract, lucrarea este OK, dar darea în folosinţă şi recepţia nu mai depind de noi. Irimat s-a ocupat de partea de dirigenţie de şantier, iar avizul ISU din 2009 s-a dat pe Studiul de Fezabilitate. Logic ar fi ca proiectul să se finalizeze tot după normele vechi.
Pentru autorizare la ISU depui toate documentele, iar ISU vine şi verifică spaţiile respective. Dacă acestea nu corespund, proiectantul este cel care trebuie să dea soluţiile tehnice, care trebuie să fie acceptate de beneficiar, de finanţator, de toţi. Pentru fiecare modificare se face notă de constatare şi dispoziţie de şantier, lucruri care s-au făcut, dar proiectul a fost făcut cam pe genunchi, cu multe lipsuri, mai ales pe partea de consolidare de la subsol, care nu fusese luată în calcul. Ar mai fi şi partea cu ancheta DNA, iar acum, de frică, toţi suflă şi în iaurt. Au fost discuţii şi cu doctorii din spital, care au venit fiecare cu cerinţele lui tehnice. S-a ţinut cont şi de ce au spus ei, pentru că ei ştiau cel mai bine de ce au nevoie. Constructorul a licitat pe anumite cantităţi, iar 10% din sumă a fost prevăzută pentru diverse, în cazul în care se constată diferenţe la locul de execuţie. Pentru lucrările suplimentare se va licita din nou, iar plata o va face fie CJ, fie banii se vor deconta din fonduri europene. Tocmai aici este reţinerea. Din cauza DNA, toţi se feresc acum de plata acestor bani pentru că, la auditurile de final, cineva poate spune că aceşti bani nu intră în categoria neprevăzutului, deci acest neprevăzut poate fi interpretat“, a declarat Merişanu.

Proiectantul: „Te pup, pa pa!“

Proiectantul, pe de altă parte, spune că şi-a îndeplinit contractul şi că nu a fost solicitat de nimeni pentru modificarea proiectului. „TPF Engineering, în baza contractului nr.153/04.08.2009 încheiat cu CJ Dolj a elaborat un proiect tehnic aprobat de beneficiar în ianuarie 2010, în baza căruia în luna iunie 2012 au început lucrările de reabilitare a spitalului. Conform aceluiaşi contract, TPF Engineering a acordat asistenţă tehnică de specialitate pe durata execuţiei lucrărilor, perioadă în care a emis dispoziţii de şantier la cerinţa beneficiarului (CJ Dolj). Acest contract încetează să producă efecte la data semnării procesului-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor pentru obiectivul «Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea ambulatorului de specialitate al Spitalului Judeţean de Urgenţă Craiova», acţiune care a avut loc în data de 17.01.2014. De la acea dată nu am mai primit nici o comunicare oficială de la clientul nostru sau de la reprezentanţii acestuia. În plus, dorim să precizăm câteva lucruri care ar putea ajuta la înţelegerea exactă a situaţiei în ceea ce priveşte implicarea TPF Engineering: clădirea Spitalului Judeţean de Urgenţă Craiova este o construcţie amplă din care CJ Dolj, prin contractul încheiat cu TPF, ne-a însărcinat să ne ocupăm de proiectarea unei anumite părţi. Atât legea, cât şi contractul existent ne obligă să răspundem exclusiv pentru lucrările şi zonele din spital incluse în contract. Toate observaţiile făcute de ISU care au stat la baza neacordării autorizaţiei de funcţionare depăşesc limitele contractului nostru, situaţie de care cu siguranţă reprezentanţii Irimat sunt conştienţi“, se arată în răspunsul trimis GdS de TPF România. După acest răspuns, Cristian Merişanu, de la Irimat, a declarat că a trimis sute de documente către proiectant şi că se va interesa despre această situaţie.
Interesul DNA pentru această lucrare a blocat deocamdată decontarea sumelor din proiectul de opt milioane de euro din care face parte modernizarea ambulatoriului. Potrivit şefului departamentului de implementare al Programului Operaţional Regional din cadrul ADR Sud-Vest Oltenia, Dorian Delureanu, decontarea sumelor a fost sistată. „Din cele 27 de milioane de lei, s-au decontat 8,5 milioane de lei“, a spus el. GdS a încercat să obţină un punct de vedere şi din partea constructorului, Remex. Dan Ştefănescu a răspuns la telefon, a spus că este bolnav şi că nu doreşte să răspundă presei care vrea un subiect de cancan, precizând că atunci când se va însănătoşi va discuta cu GdS. După circa patru zile l-am contactat din nou, dar nu a mai răspuns.

Spitalul poate pierde sume importante de la CAS

Toate aceste probleme cu darea în folosinţă a policlinicii Spitalului Judeţean, în forma sa finală, ar putea face ca unitatea medicală să piardă sume importante de bani din contractul cu CAS Dolj pe anul 2014, pe serviciile clinice şi investigaţiile de înaltă performanţă. Dotările cu aparatură medicală nouă şi spaţiile moderne ar face ca punctajul spitalului pe partea de ambulatoriu să crească la încheierea contractului cu Casa pe acest an. Contractarea cu furnizorii de servicii medicale din judeţe se face de obicei până la 1 aprilie, însă anul acesta, din cauza schimbărilor legislative şi a celor politice, încheierea contractelor ar putea întârzia, având în vedere că nu au fost încă publicate normele de aplicare a contractului-cadru.
Întârzierea contractării nu ajută însă cu nimic spitalul, care nu se poate prezenta oricum la negocieri cu ultimele dotări, fapt ce va face ca şi plafonul de la CAS să fie mai mic decât aşteptările managerului Bogdan Fănuţă. Acesta spera ca noile aparate medicale şi dotările să-i aducă un punctaj mai mare la contractare, fapt ce însemna implicit şi mai mulţi bani pentru serviciile acordate pacienţilor în policlinică, adică nu se va mai termina plafonul după câteva zile. În realitate, lucrurile nu vor sta aşa, iar investiţiile în ambulatoriu nu vor avea nici un efect asupra pacientului, cel puţin în acest an. Nici laboratorul de analize medicale nu va putea intra în contract cu CAS Dolj, din lipsa acreditării RENAR, condiţie obligatorie până acum, la contractare. Şi nici în toamnă, când are loc rectificarea bugetară, nu sunt şanse să se primească bani mai mulţi la SJU pe partea de ambulatoriu, chiar dacă el se va finaliza.

Ioana Petrescu, ministrul finanţelor: E foarte posibil ca taxa pe stâlp să aducă încasări peste previziuni

-
0
Ioana Petrescu, ministrul finanţelor: E foarte posibil ca taxa pe stâlp să aducă încasări peste previziuni

Ioana Petrescu, noul ministru al finanţelor, a declarat într-un interviu pentru HotNews.ro că abia după întâlnirea cu delegaţia FMI guvernul o să ştie dacă poate scădea CAS cu cinci puncte procentuale la angajator de la 1 iulie sau mai târziu. Ministrul finanţelor a refuzat să dea o dată certă şi pentru scăderea TVA la legume, fructe sau carne şi a spus că neimpozitarea profitului reinvestit depinde tot de negocierile cu FMI din această primăvară. Ioana Petrescu a mai declarat că, în prezent, au loc calculele pentru noile redevenţe în industria extractivă şi a evitat să spună dacă susţine subvenţionarea marilor consumatori de energie.

Reducerea CAS

Rep.: Aţi spus în repetate rânduri că reducerea CAS cu cinci puncte procentuale la angajator ar urma să se aplice de la 1 iulie, dacă spaţiul fiscal va permite. Cum arată lucrurile acum?

Ioana Petrescu: Măsura reducerii CAS este foarte bună şi eu fac tot posibilul ca ea să se aplice cât mai curând. Problema nu este aşadar dacă, ci când. Ceea ce facem acum este să analizăm, pe de-o parte, care au fost veniturile în primele două luni, facem anumite estimări privind veniturile pe următoarele luni şi mai estimăm, de asemenea, care va fi impactul taxei pe construcţiile speciale. Vrem să vedem dacă impactul pe şase luni al reducerii CAS permite să luăm măsura din acest an sau de anul viitor. Avem mai multe scenarii, iar decizia va fi luată în funcţie de veniturile la buget, de cum colectăm celelalte taxe şi de ce mai intervine în viitor.

Rep.: Când o să ştim?

Ioana Petrescu: După următoarea întâlnire cu FMI.

Rep: Care va avea loc când?

Ioana Petrescu: Acum se decide când va avea loc. Noi am stabilit foarte clar că neimpozitarea profitului reinvestit şi reducerea CAS sunt cele două priorităţi cu care vrem să începem discuţiile. După întâlnirea cu cei de la FMI vom afla dacă măsura o vom aplica acum sau puţin mai târziu.

Rep.: De regulă, în negocierile cu Fondul se porneşte de la o propunere a Finanţelor. De la respectiva propunere încep discuţiile şi negocierile. Care este scenariul de bază al Finanţelor: ce veţi propune în cadrul acestei întâlniri?

Ioana Petrescu: Evident, va exista o propunere. Ca să pot însă avea această propunere, am nevoie de anumite date care să mă susţină. Nu decid eu arbitrar dacă aplicăm măsura de la 1 iulie sau de la o altă dată, ci cifrele vor spune dacă există spaţiul bugetar şi dacă el există, vom „împinge“ cât se poate de puternic şi reducerea CAS cu cinci puncte procentuale şi neimpozitarea profitului reinvestit. Doar pe intenţii şi fără o reducere de cheltuieli şi o creştere de venituri (sau o realizare de venituri suplimentare – de pildă din impozitul pe construcţii speciale) nu putem să mergem să propunem o reducere de taxe. Şi nu e vorba aici doar de FMI. Vă reamintesc că noi avem şi acorduri cu UE care nu ne permit să facem acest lucru. Dacă iei de la buget ceva trebuie pus în loc altceva.

Rep.: Luaţi în calcul pentru o posibilă scădere a CAS o lărgire a bazei de colectare a acestor contribuţii, astfel încât să se completeze acea pierdere? Şi dacă da, care ar fi direcţiile în care veţi acţiona?

Ioana Petrescu: Luăm în calcul mai multe scenarii, unele discutate deja cu cei de la FMI, iar altele încă nu. Dar pentru că încă nu e definitivat modul în care va fi compensată acea posibilă reducere cauzată de scăderea CAS, prefer să discutăm după ce vom încheia discuţiile cu FMI. Şi spun posibilă reducere a colectării CAS pentru că s-ar putea ca această reducere de CAS să ridice nivelul angajărilor, să reducă şomajul, să aducă mai mulţi angajaţi în piaţa albă şi atunci efectele negative contabile să fie absorbite de efecte pozitive. Dar, în discuţiile cu FMI se ia cazul cel mai nefericit, se discută după cel mai negru scenariu.

Electorata

Rep.: O altă măsură anunţată de guvern este electorata. Se mai aplică? Dacă da, de când?

Ioana Petrescu: Lucrăm acum la o definitivare a formei. Am lucrat cu cei din MFP, cu foştii şi actualii consilieri. Dar vreau să fiu sigură că avem în vedere toate efectele care pot apărea. Pe de o parte în acest an şi la anul, dar şi în 2016. Practic, vreau să vedem că efectele pozitive sunt mai multe sau de mai mare consistenţă decât cele negative. Vreau, de asemenea, să fiu sigură că se poate implementa.

Rep.: Există reticenţă din partea băncilor?

Ioana Petrescu: În momentul în care voi definitiva acest studiu ne vom hotărî pe o anumită formă care să ia în considerare toate efectele şi dacă se poate aplica în 2016 în mod uşor, simplu… Practic, vreau ca aceia care au venituri mici şi sunt îndatoraţi foarte mult să aibă aceste facilităţi şi să ajungă banii la ei. Acestea sunt criteriile generale, după care urmează să venim cu o formulă care să se poată implementa.

Rep.: Care e cea mai apropiată dată la care ar putea intra în vigoare această măsură? 1 aprilie e clar că nu poate fi…

Ioana Petrescu: Nu. Cât de repede posibil, pentru că aceste persoane sunt îndatorate şi cu cât mai mult amânăm, iar ele au venituri scăzute, împrumuturile lor pot deveni neperformante şi nu ne dorim acest lucru. Dar vrem să fim siguri de ceea ce facem, aşa că mai bine să măsurăm de trei ori şi să tăiem o dată. După ce avem acea formulă de care discutăm înainte, ne vom întâlni şi cu reprezentanţii băncilor pentru a vedea ce probleme văd ei şi ce sugestii constructive au.

Rep.: Reprezentanţi ai sistemului bancar reproşau că nu au fost consultaţi….

Ioana Petrescu: Vor fi consultaţi, vă asigur că vor fi consultaţi.

Reducerea TVA

Rep.: La Finanţe există pe agendă câteva teme sensibile: reducerea CAS, impozitarea progresivă/regresivă, reducerea TVA la 19%. Puteţi să ne detaliaţi stadiul în care se află aceste măsuri şi când ar putea fi ele implementate?

Ioana Petrescu: Din punct de vedere al priorităţilor, s-a discutat foarte mult de neimpozitarea profitului reinvestit şi de reducerea CAS. Despre reducerea TVA la 19% şi relaxarea fiscală pentru persoanele fizice cu venituri mici, ele rămân pe agendă, dar nu există un orizont ferm pentru că e nevoie de spaţiu fiscal. Reducerea TVA la 19% implică o posibilă reducere – cel puţin pe hârtie – a colectării şi atunci e nevoie să fie compensată cu altceva. La fel şi relaxarea fiscală de care vă spuneam pentru persoanele fizice, din moment ce vor fi impozitate cu 8,12 şi 16% – dar nu cu 16% cei mai săraci -, atunci este o relaxare fiscală. Deci, posibil să antreneze venituri mai puţine la buget, care trebuie compensate. În măsura în care există acest spaţiu bugetar, avem în vedere şi luarea celor două măsuri.

Rep.: Dar luaţi în calcul anul acesta reducerea TVA la anumite categorii de produse – de pildă legume, fructe şi carne?

Ioana Petrescu: Practic, ceea ce s-a făcut şi ceea ce o să fac în continuare este o analiză a ceea ce s-a întâmplat după ce am redus la pâine…

Rep.: Cum arată rezultatele?

Ioana Petrescu: Deocamdată, avem rezultatele pe trei luni. Pe aceste trei luni, rezultatele arată bine. Dar trei luni sunt trei luni, nu înseamnă foarte mult…

Rep.: Dar au trecut deja şapte luni..

Ioana Petrescu: Da, da, acum urmează să analizăm rezultatele pe mai multe luni, dar nici şapte luni nu e o perioadă destul de lungă pentru a ne face o părere dacă această măsură a dus la o reducere a evaziunii şi la o creştere a colectării. Ceea ce ştim sigur este că a dus la o scădere a preţurilor. Sigur, şi acesta este un lucru foarte bun, dar…

Rep.: O secundă! Preţurile au scăzut doar două luni: în septembrie şi octombrie. Din noiembrie au reînceput să crească …

Ioana Petrescu: Nu, au scăzut preţurile la pâine. Ele au scăzut, conform datelor pe care le avem, dar nu acesta a fost scopul esenţial al măsurii. E îmbucurător că oamenii mănâncă pâine şi foarte mulţi oameni săraci consumă acest aliment, dar repet, nu acesta a fost scopul…

Rep.: Ce perioadă de timp ar trebui să fie analizată astfel încât rezultatele să fie relevante?

Ioana Petrescu: Importante vor fi şi rezultatele la şapte luni şi la 12 luni, dar după trei luni e greu să îţi faci o idee. Datele nu îţi spun prea mult…

Regimul taxelor şi impozitelor

Rep.: Spuneaţi într-o emisiune recentă că veţi face un audit al tuturor taxelor. L-aţi făcut? Ce rezultate aveţi?

Ioana Petrescu: Aici să nu ne imaginăm că discutăm de taxele mari gen TVA, ci de taxele mici pe care le plăteşte fiecare. Există taxe mici, parafiscale. Acolo e puţin mai complicat pentru că se duc în acelaşi cont mai multe taxe şi trebuie defalcate ca să vedem impactul fiecăreia. Şi mai e ceva: vreau să ştiu, pentru fiecare taxă care nu merge la bugetul consolidat, ce finanţează ea. Poate fi o taxă cu impact mic pe care ai putea-o tăia, dar din care trăieşte o întreagă agenţie şi atunci omorând taxa, omori agenţia în cauză. Sunt peste o sută şi ceva de taxe în această situaţie şi vreau să văd dacă există taxe care nu finanţează ceva relevant, ci doar adaugă ceva la costurile de administrare şi care nu au un impact bugetar extrem. Dacă impactul e foarte mic, nici nu e cazul să negociem acest lucru cu cei de la Fond.

Rep.: Există voci care spun că, indiferent cine este ministru al finanţelor, poziţia lui este foarte limitată în prezent în România din cauza acordurilor cu finanţatorii străini. Având în vedere aceste limite, consideraţi că veţi putea imprima o amprentă personală asupra finanţelor ţării? Care ar putea fi ea?

Ioana Petrescu: Este puţin exagerată această amprentă a Fondului. Dacă e să fim sinceri cu noi, FMI ne spune că e bine să ai un deficit bugetar mic, să nu ai arierate, să ai inflaţie mică şamd. Sau că trebuie restructurate şi îmbunătăţite companiile de stat. Există această zonă a reformelor specifice pe care dânşii vor să le facă. Acum, între aceste lucruri şi a spune că nu poţi să ai o amprentă personală e o mare diferenţă. În spaţiul fiscal – care e limitat nu doar de acordul cu Fondul, ci şi cu UE –  poţi să îţi impui propriile reforme.

Rep.: Un loc în care această amprentă s-ar putea vedea este negocierea din acest an privind nivelul redevenţelor din industria extractivă, o temă cu mare impact electoral. Care este poziţia dumneavoastă cu privire la acest sistem?

Ioana Petrescu: Încă se lucrează la asta, lucrăm cu ajutorul unor experţi. Este în lucru – şi aici nu aş putea să dau foarte multe detalii, dar discutăm despre asta şi cu FMI. Este foarte important ca acest sistem să fie adaptat foarte bine situaţiei României. Nu vrem să luăm un model de undeva şi să îl copiem în România. Lucrăm cu ajutor extern din punct de vedere al asistenţei tehnice la acest lucru şi vă asigur că îl luăm foarte în serios.

Rep.: Sunteţi adepta unui sistem care să încurajeze mai mult investiţiile cu grad mai mare de risc precum gazele de şist şi exploatările off-sore faţă de cele onshore?

Ioana Petrescu: Încă lucrăm la acest sistem, după cum v-am spus, şi nu aş vrea să dau prea multe detalii. După ce o să avem un sistem care va fi definitivat, vom putea oferi mai multe informaţii.

Rep.: Încă o întrebare pe această temă: în ţări care au avut, la fel ca România, diverse frământări pe plan local din cauza explorărilor şi apoi exploatării gazelor de şist s-a ajuns la o soluţie prin care o parte din impozitele plătite de companiile în cauză sunt orientate către autorităţile locale. Luaţi în calcul o astfel de modificare fiscală, astfel încât şi autorităţile locale să beneficieze de aceste investiţi cu un grad mai ridicat de risc?

Ioana Petrescu: Luăm în calcul mai multe scenarii legate de modul în care poate fi soluţionată această problemă.

Limitarea plăţilor cash

Rep.: Spuneaţi la audierile din cadrul comisiilor reunite ale parlamentului că aţi contribuit la programul de guvernare al USL. Care anume a fost partea la care v-aţi adus contribuţia şi în ce a constat aceasa?

Ioana Petrescu: Ceea ce am făcut câtă vreme eram în Washington a fost să ofer consultanţă primului-ministru – mă rog, şi înainte de a fi prim-ministru. Partea pe care m-am axat a fost partea de evaziune fiscală şi am făcut o listă de mai multe măsuri uşor aplicabile României.

Rep.: Una concretă?

Ioana Petrescu: Limitarea plăţilor cash, o măsură foarte bună de a reduce evaziunea fiscală, pentru a face tranzacţiile puţin mai vizibile. Am insistat şi insist pe acest proiect. Am postat şi pe site acest proiect. În urma consultărilor cu mediul de afaceri am postat acum o nouă versiune care sper să…

Rep.: V-aţi uitat şi spre zona rurală, unde internetul lipseşte…?

Ioana Petrescu: Da, modificarea plafoanelor a fost gândită pentru cei din zona rurală. Dar dorim să mărim şi gradul de bancarizare al României, care ne plasează la coada Europei- şi care e numai 57%- poate că această măsură va fi şi un stimulent pentru cei care nu utilizează băncile şi nu au conturi bancare, în sensul de a-i impulsiona să facă acest lucru. Chiar şi cei din mediul rural trebuie stimulaţi spre dezvoltare. Trebuie să dai puţină motivaţie, să impulsionezi dezvoltarea tranzacţiilor financiare. E o miză mai mare… nu poţi să tinzi spre nivelul ţărilor europene şi să ai un comportament ca acum 50 de ani. E momentul să începem să facem plăţi on-line, poate să şi simplificăm lucrurile şi să intrăm în rând cu restul Europei, care e mult avansată.

Acciza specială pentru combustibili şi taxa pe stâlp

Rep.: Apropo de Europa, suntem ţara cu preţurile printre cele mai mici la combustibili. De la 1 aprilie, acest preţ va creşte din cauza accizei. Există vreo şansă ca introducerea acesteia să fie amânată din nou?

Ioana Petrescu: Aşa este, avem printre cele mai mici preţuri în prezent. Noi monitorizăm în mod constant aceste preţuri. Impactul accizei depinde de mai multe lucruri- dacă ea va fi transferată în preţ în totalitate sau doar în parte. Suntem într-o perioadă cu inflaţie la nivel minim… sunt foarte mulţi factori care acţionează în sensul reducerii efectului accizei în buzunarele oamenilor. Această acciză este necesară la buget pentru a acoperi cheltuielile. Deja avem o lipsă de 670 de milioane de lei, iar eu când fac acel calcul dacă se poate face neimpozitarea profitului reinvestit sau reducerea CAS, eu mai trebuie să pun undeva, acolo, că mai trebuie să scot 670 de milioane…

Rep.: Din câte ştiu, acea celebră taxă pe stâlp va aduce bani peste previziuni…

Ioana Petrescu: Este foarte posibil să aducă peste previziuni pentru că, atunci când noi am negociat cu FMI, au existat anumite divergenţe de opinii. Şi pentru a fi foarte precauţi, ei ne-au sfătuit să punem un impact bugetar mult mai mic decât estimasem noi iniţial. Noi credem că estimarea noastră e mai aproape de ralitate

Rep.: Cât anume estimaţi dumneavoastră?

Ioana Petrescu: Eu zic că vom avea răspunsul la sfârşitul lui mai şi atunci se va vedea cine a avut dreptate. Dar ceea ce vreau să vă spun este că în toate calculele noastre eu trebuie să mai adaug de unde mai scot 670 de milioane pentru că nu am colectat această acciză pe primele luni, deşi în planul mare de buget ea era inclusă. Acum trebuia să apară din altă parte.

Rep.: Deci, pe scurt, nu există nici o şansă de amânare a accizei?

Ioana Petrescu: Da, ea intră în vigoare.

Rep.: Legat de taxa pe stâlp, se poate lua în calcul aplicarea la valorea contabilă netă a activelor şi nu la cea brută?

Ioana Petrescu: Din câte ştiu eu, am citit părerile mediului de afaceri… în acest moment nu e posibil să facem nici o modificare pe această taxă. Asta ar însemna să renegociem cu Fondul şi nu cred că vor fi făcute schimbări pe această taxă în acest an. Rămâne de discutat pentru anul viitor, după ce vedem impactul bugetar al aplicării acestei taxe pe construcţii speciale.

Rep.: Ce veţi face după ce vi se încheie mandatul? Va întoarceţi în SUA, rămâneţi în România?

Ioana Petrescu: Am discutat cu cei de la Universitatea Maryland şi probabil o să îmi îngheţe postul pe toată perioada în care sunt ministru. Iniţial, postul meu era îngheţat doar până în august 2014, dar după numire am discutat şi probabil o să continuu. E un post extraordinar. Este una dintre primele zece universităţi pe domeniul respectiv… Au fost 500-600 de candidaţi pe acel loc, e drept că poate şi recesiunea a contat. Mi-a plăcut foarte mult perioada în care am predat acolo, am colegi extraordinari. Eu predau acolo politici publice şi poate că perioada de aici îmi va fi utilă, iar la întoarcere voi putea să predau mult mai aplicat.
Dan Popa, Cristian Pantazi     
HotNews.ro

ANRE: Prețul gazelor pentru populație va crește cu 8% în acest an

-
0

Prețul gazelor pentru consumatorii casnici va crește cu 2% de la 1 aprilie, urmând ca, până la finele anului, să aibă loc alte două scumpiri, de câte 3%, la 1 iulie și, respectiv, 1 octombrie, a declarat, ieri, președintele Autorității Naționale de Reglementare în Energie (ANRE), Niculae Havrileț, cu prilejul prezentării în parlament a Raportului privind prețurile și tarifele reglementate pe 2013, elaborat de ANRE. „La 1 aprilie, va fi o creștere de 2% la prețul gazelor pentru consumatorii casnici și cu 5% pentru noncasnici“, a spus el.
Calendarul de liberalizare pentru acest an mai prevede alte două scumpiri. „La 1 iulie va fi o creștere pentru noncasnici de 5% și pentru casnici de 3%, iar la 1 octombrie, creșterea va fi de 4% pentru noncasnici și de 3% pentru casnici“, a completat Havrileț.
România a plătit pentru gazele importate anul trecut cu un miliard de dolari mai puțin decât în 2012, a precizat Havrileț.
„În sectorul de energie electrică, dereglementarea pe sectorul noncasnic s-a făcut foarte ușor, pentru că producția este mai mare decât consumul, dar la gaze este mai complex, pentru că noi trebuie să importăm. Factura la importul de gaze a scăzut anul trecut cu un miliard de dolari, ceea ce înseamnă un plus în balanța externă de plăți a României“, a subliniat președintele ANRE. Anul trecut, România a importat cu 50% mai puține gaze decât în 2012. Anual, România importă în jur de 20% din consumul de gaze.
AGERPRES

Ucrainenii din Odesa susţin armata cu ţigări, conserve şi flori

-
0
Ucrainenii din Odesa susţin armata cu ţigări, conserve şi flori

\n

Ucrainenii din Odessa oferă de la conserve de carne, la pachete de ţigări şi buchete de flori, într-o campanie lansată în oraşul-port din nord-vestul Mării Negre în vederea susţinerii armatei ucrainene aflată în dificultate, în eventualitatea unui atac rus.

Numeroşi locuitori s-au îndreptat încă de la primele ore ale dimineţii de ieri cu pungi din plastic spre statuia ducelui Armand-Emmanuel Richelieu, considerat fondatorul acestui oraş în perioada Imperiului Rus, la începutul secolului al XIX-lea.
Monumentul, aflat la capătul celebrelor scări Potemkin, care duc spre port, a devenit în ultimele săptămâni punctul de întâlnire al susţinătorilor unităţii Ucrainei din oraşul rusofon cu un milion de locuitori, unde mii de persoane participă la fiecare sfârşit de săptămână la manifestaţii separatiste.
Acţiunea are însă în vedere susţinerea materială a celor 130.000 de militari din armata ucraineană, aflată în dificultate şi echipată cu material învechit, în absenţa finanţării necesare.
În consecinţă, numeroase persoane au răspuns la această campanie şi au adus pungi din plastic pline cu conserve de carne, cartuşe de ţigări sau echipamente.
Maksim Gorbaciuk a venit la punctul de colectare cu portbagajul maşinii plin cu buchete de lalele alb-roşii. „Când am luat legătura cu organizatorii campaniei, mi-au spus că nu mai este nevoie de nimic. Mi-au propus să aduc flori, pentru a susţine moralul militarilor“, a povestit bărbatul, inginer la Odessa.
Campania în vederea strângerii de fonduri pentru militarii ucraineni a fost organizată pe Facebook, unde voluntari au pus la dispoziţie un cont bancar deschis pentru strângerea sumelor de bani. „Am strâns o sumă şi am stabilit cu militarii de ce au nevoie“, a explicat Oleg Şapiro, om de afaceri local şi unul dintre organizatorii acţiunii.
Toate lucrurile strânse au fost transportate într-o bază a armatei aflată la 30 de kilometri de Odessa. Iniţiativele în vederea susţinerii armatei ucrainene au luat amploare în ultimele săptămâni, după ce forţele ruse au preluat controlul asupra obiectivelor militare din Crimeea, iar Kievul a decis mobilizarea soldaţilor, în eventualitatea unei confruntări.
În condiţiile în care Ucraina este în pragul falimentului, autorităţile au cerut, la rândul lor, cetăţenilor să sprijine armata, prin intermediul unor clipuri publicitare, iar 33 de milioane de hrivne (2,3 milioane de euro) au fost strânse în acest scop, potrivit Ministerului Apărării. Banii urmează să fie folosiţi pentru a acoperi asigurările de sănătate ale soldaţilor.
„Oamenii nu doar simpatizează, ci vor să ajute armata în aceste momente dificile“, a spus comandantul bazei de lângă Odessa, Ivan Kalenik. „Banii donaţi de oameni simpli din întreaga ţară arată că problemele actuale ne unesc“, a adăugat el.
Voluntarii din Odessa asigură că acţiunea nu se limitează doar la regiunea lor şi că se va extinde în estul Ucrainei, aflat în prima linie în cazul unei incursiuni a armatei ruse.
„Am ajutat vameşii din regiunea Harvok să cumpere saci de dormit şi saltele, pentru a trăi în condiţii normale“, a mai spus Oleg Şapiro. „Avem cereri şi din alte regiuni, astfel că vom trimite la Dniepropetrovsk uniforme impermeabile şi lanterne“, a precizat el.
MEDIAFAX.RO

Peste 30 de tone de deşeuri colectate în campania „Oraşul reciclării“

-
0

 

Primăria Târgu Jiu şi societatea de salubritate Polaris au colectat pe primele două luni ale acestui an peste 30 de tone de deşeuri de la populaţie. Este vorba de gunoiul colectat selectiv în cadrul competiţiei „Oraşul reciclării“ în care s-a înscris şi municipiul Târgu Jiu. Ionuţ Jilăveanu, şeful Serviciului Gospodărire Comunală din cadrul primăriei, a declarat că la sfârşitul lunii iunie va avea loc analiza activităţii serviciilor de salubritate în cadrul campaniei amintite şi va fi desemnat câştigătorul. „Este vorba de colectarea selectivă. Ce cantităţi colectăm şi ce calitate au deşeurile. Totul este monitorizat de Ecorom, nu sunt verificate numai raportările. Sigur că populaţia diferă de la oraş la oraş înscris în competiţie, dar se are în vedere cantitatea şi calitatea deşeurilor colectate pe cap de locuitor“, a precizat Ionuţ Jilăveanu. La rândul său, Luis Popa, managerul firmei de salubritate din Târgu Jiu, SC Polaris M Holding, a declarat că cetăţenii au învăţat în ultimii şase ani cum să colecteze selectiv gunoiul. Dacă în urmă cu şase ani la nivelul oraşului era colectată selectiv o cantitate de numai zece tone de gunoi anual, în 2013 au fost strânse 392 de tone de deşeuri, colectate selectiv de către populaţie şi agenţii economici. Reprezentanţii Primăriei Târgu Jiu şi-au propus ca în primele şase luni ale acestui an să strângă o cantitate suficient de mare de deşeuri, astfel încât să câştige competiţia „Oraşul reciclării“, aflată la cea de-a doua ediţie şi în care au intrat 32 de municipii. Anul trecut, marele premiu a constat în amenajarea unui loc de picnic, iar anul acesta premiul constă în realizarea unei zone eco wi-fi, un spațiu inedit de relaxare, 100% eco și cu acces liber la internet în valoare de 12.000 de euro.

Eugen Măruţă

Ambasadorul Poloniei vine în Gorj

-
0

Ambasadorul Poloniei, Marek Szczygieł, se va afla astăzi (marţi) la Târgu Jiu, unde Ambasada Republicii Polone la Bucureşti organizează expoziţia „În ritmul epocii. Viaţa Kazimierei Iłłakowiczówna”. Vernisajul expoziţiei va avea loc, la ora 13.00, în foaierul Muzeului Judeţean Gorj „Alexandru Ştefulescu”. Programul vernisajului include prelegerea profesorului universitar Radosława Janowska-Lascar pe tema „Destinul unui om – întâlnirile Kazimierei Illakowiczowna cu România”. Kazimiera Iłłakowiczówna (1888-1983) este una dintre cele mai cunoscute poete poloneze. Prea puţini mai ştiu că a fost o traducătoare prolifică de opere literare, că a lucrat în Ministerul Afacerilor Externe şi că a fost secretara personală a mareşalului Józef Piłsudski (1926-1935). Anii 1939-1947 i-a petrecut la Cluj, care a devenit a doua sa casă. Iłłakowiczówna a tradus din maghiară şi română. Printre autorii pe care i-a preţuit cel mai mult putem să-i numim pe Ady Endre, Tudor Arghezi, George Bacovia. În cadrul vizitei la Târgu Jiu, ambasadorul Poloniei, Marek Szczygieł, se va întâlni cu preşedintele Consiliului Județean Gorj, Ion Călinoiu, primarul municipiului Târgu Jiu, Florin Cârciumaru, prefectul județului Gorj, Alin-Vasile Văcaru, cu conducerea Complexului Energetic Oltenia, şi va depune o coroană de flori la mormintele soldaților polonezi aflate în Cimitirul Eroilor din Târgu Jiu. De asemenea, ambasadorul va efectua o vizită la Tismana, unde a fost păstrat tezaurul Poloniei în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Eugen Măruţă

Au început pregătirile pentru Bursa locurilor de muncă

-
0

Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Gorj va organiza pe 11 aprilie, la Casa de cultură a sindicatelor din Târgu Jiu, Bursa generală a locurilor de muncă. Salariaţii AJOFM Gorj au desfăşurat în ultimele două săptămâni acţiuni de contactare a agenţilor economici şi de invitare a acestora să participe la acest târg de locuri de muncă. Până la această dată, au fost contactaţi 70 de agenţii economici şi au confirmat participarea 22 de agenţi, numărul total al locurilor de muncă oferite de aceştia fiind de 246. „Dintre meseriile solicitate de angajatorii care vor fi prezenţi la această bursă menţionăm: confecţioner îmbrăcăminte, croitor, lucrător gestionar; lucrător comercial, şofer, agent de turism, agent asigurare, manipulant marfă, stivuitorist, vânzător, dulgher, fierar betonist, fizioterapeut, brutar, bucătar, ospătar, coafor, fochist, muncitor necalificat. Pentru persoanele cu studii superioare: inginer automatist, inginer petrolist, inginer CCIA, inspector social, consultant financiar, secretară, contabil, specialist marketing.

În perioada următoare, până pe 10 aprilie va continua acţiunea de contactare a agenţilor economici, astfel încât un număr cât mai mare de locuri de muncă, din cât mai diverse domenii de activitate, să fie oferite celor care vor participa la acest târg de locuri de muncă. Angajatorii care au locuri de muncă vacante sunt rugaţi să participe la această acţiune“, a declarat Romeo Chiriac, şeful AJOFM Gorj.

Eugen Măruţă

Lupta cu tuberculoza

-
0
Lupta cu tuberculoza

http://www.youtube.com/watch?v=RY7lpuCNUr4

Ziua Mondială de Luptă împotriva Tuberculozei a fost marcată, luni, și în județul nostru. Direcția de Sănătate Publică Dolj a demarat o campanie de informare a populației asupra TBC-ului: cum poate fi depistată boala și, mai ales, cum trebuie tratată.

Problema este că oamenii nu se prezintă când trebuie la doctor și-atunci  boala se agravează ți devine mult mai greu de tratat. Este și motivul pentru care reprezentanții DSP Dolj au instruit peste 30 de asistenți medicali comunitari care activează în zonele cu incidență mare și sunt pregătiți să depisteze bolnavii de tuberculoză. De altfel, în județul Dolj, se înregistrează din ce în ce mai puține cazuri de TBC: cu 30 % mai puține decât în 2008.

Oamenii mai trebuie să știe că tratamentul pentru bolnavii de TBC este gratuit, indiferent dacă aceștia sunt sau nu asigurați. Campania de luptă împotriva tuberculozei demarată de Direcția de Sănătate Dolj se va încheia pe 10 aprilie.

Buna Vestire sau Blagoveştenia, prima dezlegare la peşte din postul Paştelui

-
0
Buna Vestire sau Blagoveştenia, prima dezlegare la peşte din postul Paştelui

Buna Vestire marchează momentul în care Fecioara Maria din Nazaret, crescută în templu până la 15 ani şi apoi dată în tutela dreptului Iosif, căci părinţii ei muriseră, a fost aleasă de Dumnezeu să-l nască pe Fiul Său şi a primit înştiinţare prin Arhanghelul Gavriil (sărbătorit pe 26 martie): „Bucură-te, ceea ce eşti plină de har! Domnul este cu tine. Binecuvântată eşti tu între femei… Şi iată, vei lua în pântece şi vei naşte fiu şi vei chema numele lui Iisus“. (Luca 1, 28-32).
E o sărbătoare cu dată fixă, 25 martie, de la care până la Crăciun, când Maria l-a născut pe Iisus, sunt exact nouă luni.
Locul unde se crede că Fecioara Maria a primit vestea că va naşte pe Iisus este în prezent ocupat de o impunătoare biserică, Bunavestire din Nazaret. Este o biserică catolică modernă, construită pe ruinele unor lăcaşe bizantine din perioada cruciadelor. În incinta acestei biserici se află o grotă, ce poate fi vizitată de pelerini, unde Fecioara Maria ar fi fost înştiinţată de Arhanghelul Gavriil că îl va naşte pe Mântuitor. Lăcaşul este decorat cu mozaicuri ale Fecioarei donate bisericii de către comunităţi creştine din întreaga lume, inclusiv din România.
Buna Vestire este sărbătorită în fiecare an în perioada Postului Mare, fiind una dintre sărbătorile pentru care Biserica acordă dezlegare la peşte, indiferent în ce zi a săptămânii ar cădea aceasta.
În unele biserici, în această zi se ajunează până la ora 17.00, când are loc Sfânta Liturghie. Apoi, creştinii, care nu au mâncat şi care s-au spovedit, se împărtăşesc, după care mănâncă peşte împreună cu toată comunitatea bisericii respective.

Ziua Cucului

De Buna Vestire, se crede că sosesc rândunelele, iar cucul cântă prima oară în an, de aceea sărbătorii i se mai spune şi Ziua Cucului. Cucul anunţă sosirea efectivă a primăverii. Primul său cântec trebuie să fie aşteptat de toţi oamenii în haine curate, veseli, cu stomacul plin şi cu bani în buzunare. Cei care nu îndeplinesc aceste condiţii rituale nu vor beneficia de toate acele lucruri în anul care va urma. Dacă primul cântec al cucului e auzit pe stomacul gol, în partea stângă sau în spatele omului, e semn de rău augur.
Pe de altă parte, conform obiceiului, flăcăii şi fetele îl întreabau pe cuc lucruri care îi interesau, precum: „Cucule voinicule/ Câţi ani îmi vei da/ Pân’ m-oi însura (mărita)?“. Tăcerea cucului aducea mare bucurie celor care întrebau, deoarece tăcerea echivala cu o căsătorie grabnică, în vreme ce cântatul cucului îi aducea la disperare pe tineri, fiecare glas fiind socotit un an de aşteptare.
Tradiţia mai spune că, în această zi, oamenii nu au voie să se certe, pentru că altfel vor avea necazuri tot anul. De Buna Vestire, este bine să se pună pe pragul casei pâine şi sare ca hrană pentru îngeri.
În unele zone, pentru a avea roade bogate în livezi, pomii se ameninţau cu toporul şi se stropeau cu ţuică. În Bucovina nu se pun ouă la cloşcă de Buna Vestire, pentru că se consideră că ar putea ieşi din ele pui cu două capete şi patru picioare.
Tot acum, gospodarii adună lucrurile de prisos de prin curţi şi le dau foc. Ritualul, cunoscut sub numele de Noaptea focurilor, e practicat în fiecare casă maramureşeană, el durând până după miezul nopţii sau până în zori.
Fiind dezlegare la peşte, se spune că acela care gustă peşte de Buna Vestire se va simţi tot anul ca peştele în apă. În popor se mai spune că pescarii nu au voie să arunce mămăligă în apă, pentru că mor peştii.
Mediafax

1...929394...17.277Pagina 93 din 17.277

REDACȚIA

PARTENERI

LEGATURI

UTILE

DESPRE NOI

In cei peste 28 de ani de existenţă, Gazeta de Sud a devenit ziarul numărul 1 în Oltenia. Gazeta de Sud se distribuie în Craiova - Dolj, Olt, Gorj, Mehedinţi şi Vâlcea.

Contactați-ne: [email protected]

URMAȚI-NE

© MEDIA SUD EUROPA SA