Autorităţile din Târgu Jiu au anunţat faptul că bustul lui Sergiu Nicolaescu amplasat pe strada Victoriei din municipiu a primit aviz negativ din partea Ministerului Culturii. Bustul nu semăna aproape deloc cu originalul şi au apărut numeroase discuţii pe această temă, încă înainte de a fi amplasat şi dezvelit, respectiv pe 6 decembrie 2013. Primarul din Târgu Jiu, Florin Cârciumaru, a precizat că se va lua legătura cu membrii familiei regizorului, în prezent decedat, pentru înlăturarea operei. „Am aflat de la Ministerul Culturii că bustul a primit aviz negativ. Trebuie să fie luat de acolo. Vom lua legătura cu familia lui Sergiu Nicolaescu pentru a face demersurile necesare în acest sens. Vor putea să vină cu alt bust, iar dacă nu o vor face se va ocupa primăria de acest lucru. Sergiu Nicolaescu merită o statuie în oraşul în care s-a născut, mai ales că şi cinematograful de aici îi poartă numele“, a precizat Cârciumaru. Monumentul a fost realizat de sculptorul Rodion Gheorghiţă, din Craiova, şi comandat de Uniunea Autorilor şi Realizatorilor de Film din România. Lucrările de amplasare şi soclul au fost suportate de Primăria Târgu Jiu, în timp ce banii pentru achiziţionarea statuii au fost asiguraţi de Uniunea Autorilor şi Realizatorilor de Film din România, condusă de Ioan Cărmăzan, bun prieten cu cineastul Sergiu Nicolaescu, născut la Târgu Jiu.
Eugen Măruţă
Aviz negativ de la Ministerul Culturii pentru bustul lui Sergiu Nicolaescu
Liga a IV-a Dolj
Etapa a 27-a: „GP“ Craiova – Unirea Leamna 6-2, Victoria Celaru – Vânătorul Desa 10-1, CSU II Craiova – Prometeu Craiova 2-3, Danubius Bechet – Viitorul Cârcea 0-0, Dunărea Bistreţ – Amaradia Melineşti 2-2, Dunărea Calafat – Progresul Segarcea 1-1, CS Işalniţa – Recolta Ostroveni 0-3, CSO Filiaşi a stat.
Clasament: 1. CSO Filiaşi 59 de puncte (golaveraj 66-19), 2. Dunărea Calafat 58 (86-30), 3. Dunărea Bistreţ 57 (67-35), 4. Prometeu Craiova 48 (68-38), 5. Progresul Segarcea 46 (60-39), 6. Viitorul Cârcea 41 (55-38), 7. Recolta Ostroveni 40 (46-46), 8. Danubius Bechet 38 (52-45), 9. CSU II Craiova 29 (56-49), 10. Amaradia Melineşti 28 (40-69), 11. CS Işalniţa 27 (41-52), 12. „GP“ Craiova 22 (44-53), 13. Vânătorul Desa 20 (38-126), 14. Victoria Celaru 19 (53-70), 15. Unirea Leamna 3 (31-92).
Proiecte de reabilitare a trei monumente istorice realizate de Consiliul Judeţean Gorj
Trei imobile monument istoric din judeţul Gorj beneficiază de proiecte de reabilitare şi au fost depuse la instituţiile de specialitate pentru obţinerea de finanţare. Clădirile se află în administrarea Consiliului Judeţean Gorj, care doreşte să le introducă în circuitul turistic şi al publicului, în general. Este vorba de Casa „Iosif Keber“ din Târgu Jiu, care a aparţinut pictorului gorjean Iosif Keber. Imobilul găzduieşte o bibliotecă cu mai multe mii de volume şi este afectat de intemperii. Casa a fost donată autorităţilor locale de Iosif Keber (1897 – 1989), unul dintre cei mai cunoscuţi pictori gorjeni, specializat în pictură bisericească şi în restaurarea locaşurilor de cult. Valoarea lucrărilor de reabilitare a clădirii şi de amenajare peisagistică a curţii se ridică la 1,7 milioane de lei, iar durata acestora – la 18 luni. În cadrul proiectului se vor realiza lucrări de consolidare a imobilului, de reparaţii la faţade, acoperiş şi învelitoare, lucrări interioare la beci, demisol, parter, lucrări interioare la etaj, lucrări de instalaţii în curte şi în clădire, amenajări peisagistice, echipament de protecție împotriva incendiilor, sistem antiefracție, căi de acces către obiectiv etc.
Se aşteaptă bani de la Ministerul Culturii
Consiliul Judeţean Gorj va depune proiectul de reabilitare a Casei „Keber“ la Ministerul Culturii, în vederea obţinerii de fonduri în cadrul Programului „Conservarea şi revitalizarea patrimoniului cultural şi natural.
Prin intermediul aceluiaşi program se doreşte modernizarea şi introducerea în circuitul turistic şi muzeal a Casei „Moangă – Pleşoianu“, de la Săcelu. Clădirea are nevoie de reparaţii capitale de două milioane de lei. Imobilul a fost construit în secolul al XVIII-ea şi este monument istoric. Prin reabilitare se doreşte punerea în valoare a spaţiului respectiv, care în prezent se află într-o stare avansată de degradare. Dacă nu se vor începe cât mai repede lucrările de restaurare, există pericolul ca imobilul să se transforme într-un morman de moloz amestecat cu resturi de lemn. Dacă se va obţine finanţarea, lucrările ar trebui să fie finalizate într-un an şi jumătate. În cadrul proiectului se vor realiza lucrări de consolidare a întregului edificiu, prin rigidizarea zidurilor și refacerea planșeelor de peste parter și etaj, concomitent cu adaptarea fundațiilor la natura terenului, lucrări de intervenții la faţade, acoperiş şi învelitoare, acces pietonal, un trotuar perimetral în jurul clădirii, instalaţii de iluminat interioare, instalații sanitare interioare, instalaţii de încălzire centrală proprie etc.
Finanţare şi din Norvegia
Cea mai mare parte a banilor pentru cele două proiecte va veni de la Guvernul Norvegiei, în cadrul Mecanismului Financiar Spațiul Economic European, Programul A16/RO12: Conservarea și revitalizarea patrimoniului cultural și natural, Componenta 1 – Restaurarea, renovarea, protejarea patrimoniului cultural. Obiectivele generale ale Mecanismului Financiar 2009-2014 sunt acelea de a contribui la reducerea disparităţilor economice şi sociale în cadrul Spațiului Economic European şi de a consolida relaţiile bilaterale între statul donator şi statul beneficiar. Pentru a asigura implementarea Mecanismului Financiar SEE, a fost semnat un Memorandum de Înțelegere între Regatul Norvegiei, Republica Islanda, Principatul Liechtenstein și Guvernul României pentru perioada 2009 – 2014, care a intrat în vigoare pe 22 martie 2012 și a fost amendat pe 18 octombrie 2012. Regulile și principiile pe care se fundamentează implementarea Mecanismului Financiar SEE 2009 – 2014/Granturile SEE, sunt stabilite în Regulamentul privind Mecanismul Financiar al Spațiului Economic European 2009 – 2014 și anexele sale. Prin acelaşi program a fost reabilitat parţial Spitalul TBC de la Dobriţa.
Proiect şi pentru Casa „Ion Popescu-Voiteşti“
În conformitate cu atribuțiile ce îi revin prin Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, Consiliul Județean Gorj a realizat Documentația de autorizare a lucrărilor de intervenție pentru proiectul „Consolidarea-restaurarea Casei Memoriale «Ion Popescu-Voitești», din comuna Bălănești, județul Gorj“, în vederea obținerii finanțării, fie de la bugetul de stat, prin Ministerul Culturii, fie prin identificarea de fonduri nerambursabile, în cadrul Programului Operațional Regional 2014-2020. „Este necesar să punem în valoare astfel de obiective pentru că reprezintă pagini importante din istoria judeţului Gorj. Pot contribui, după ce vor fi reabilitate, la creşterea numărului de turişti, prin faptul că vor fi transformate în muzee. Aceste clădiri au o valoare deosebită şi de ele este legat destinul unor personalităţi ale Gorjului, care au marcat epoca în care au trăit“, a menţionat preşedintele Consiliului Judeţean Gorj, Ion Călinoiu.
CJ Gorj are ca obiectiv finalizarea lucrărilor deja începute
Prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 28/2013 a fost aprobat Programul naţional de dezvoltare locală, prin care se urmărește asigurarea continuității finanțării unor obiective de investiții (finanțate inițial prin HG nr. 577/1997, OG nr. 7/2006 și OG nr. 40/2006), finanțarea unor proiecte noi ce susțin dezvoltarea regională prin realizarea unor lucrări de infrastructură rutieră, tehnico-edilitară și socio-educativă, precum și preluarea unor obiective de investiţii aflate în stadii diferite de execuție, finanţate de la bugetul de stat, bugetul local sau din alte surse de finanţare, prin alte programe guvernamentale/locale, cu condiţia încadrării în domeniile specifice prevăzute de actul normativ. Prin Ordinul viceprim-ministrului, ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice numărul 369/2014 a fost aprobată Lista obiectivelor de investiții și sumele alocate acestora pentru finanțarea Programului național de dezvoltare locală, pentru județul Gorj, pentru anul 2014, cuprinzând 90 de obiective, suma alocată de la bugetul de stat fiind de 25.000.000,00 lei, din care pentru 51 de lucrări în continuare a fost repartizată suma de 24.282.296,08 lei, iar pentru 39 de lucrări noi suma de 717.703,92 lei.
Subprogramul „Modernizarea satului românesc“
I. Pentru Subprogramul „Modernizarea satului românesc“ a fost alocată suma de 20.609.637,92 lei, din care pentru 49 de lucrări în continuare a fost repartizată suma de 20.039.637,92 lei, iar pentru 38 de lucrări noi suma de 570.000,00 lei, după cum urmează:
a) domeniul realizarea/extinderea/reabilitarea/modernizarea sistemelor de alimentare cu apă şi staţii de tratare a apei – suma alocată este de 10.120.899,30 lei, din care pentru lucrări în continuare a fost repartizată suma de 10.030.899,30 lei (pentru obiectivele de investiții din comunele Baia de Fier, Bălești, Bâlteni, Berlești, Brănești, Bolboși, Bustuchin, Crasna, Drăguțești, Lelești, Mușetești, Plopșoru, Stănești, Stoina, Țânțăreni, Văgiulești și Vladimir), iar pentru lucrări noi suma de 90.000,00 lei (pentru obiectivele de investiții din comunele Borăscu, Bumbești-Pițic, Ciuperceni, Dragotești, Glogova și Samarinești);
b) domeniul realizarea/extinderea/reabilitarea/modernizarea sistemelor de canalizare şi staţii de epurare a apelor uzate – suma alocată este de 2.626.768,80 lei, din care pentru lucrări în continuare a fost repartizată suma de 2.341.768,80 lei (pentru obiectivele de investiții din comunele Aninoasa, Bălești, Bărbătești, Berlești, Cătunele, Drăguțești, Mușetești și Plopșoru), iar pentru lucrări noi suma de 285.000,00 lei (pentru obiectivele de investiții din comunele Albeni, Arcani, Bălănești, Bâlteni, Bustuchin, Căpreni, Hurezani, Mătăsari, Negomir, Peștișani, Polovragi, Prigoria, Stănești, Stejari, Săcelu, Turburea, Turcinești, Țânțăreni și Urdari);
c) domeniul reabilitarea/modernizarea drumurilor publice clasificate şi încadrate, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, ca drumuri judeţene, drumuri de interes local, respectiv drumuri comunale şi/sau drumuri publice din interiorul localităţilor – suma alocată este de 6.287.406,42 lei, din care pentru lucrări în continuare a fost repartizată suma de 6.092.406,42 lei (pentru obiectivele de investiții din comunele Bălănești, Bălești, Bărbătești, Bengești Ciocadia, Borăscu, Bumbești-Pițic, Bustuchin, Dănciulești, Dănești, Drăguțești, Hurezani, Logrești, Runcu, Scoarța, Țânțăreni, Urdari și Vladimir), iar pentru lucrări noi suma de 195.000,00 lei (pentru obiectivele de investiții din comunele Aninoasa, Bălănești, Bâlteni, Berlești, Brănești, Borăscu, Bumbești-Pițic, Crușeț, Godinești, Schela, Săulești, Slivilești și Telești);
d) domeniul realizarea/reabilitarea/modernizarea de poduri, podeţe sau punţi pietonale – suma alocată pentru lucrări în continuare este de 1.574,563,40 lei (pentru obiectivele de investiții din comunele Bumbești-Pițic, Jupânești, Prigoria și Telești);
Lucrări de infrastructură
Pentru Subprogramul „Regenerarea urbană a municipiilor şi oraşelor“ a fost alocată suma de 39.427,00 lei, pentru obiectivul de investiție ,,Modernizare drum DC 27 Ștefănești, 3.300 ml (km 3+300-6+600)“. Pentru Subprogramul „Infrastructură la nivel judeţean“ a fost alocată suma de 4.350.935,08 lei, din care pentru lucrări în continuare a fost repartizată suma de 4.203.231,16 lei pentru obiectivul de investiție „Reabilitare DJ 673A Dragotești – Mătăsari – DN 67-27,79 km“, iar pentru lucrări noi, suma de 147.703,92 lei pentru obiectivul de investiție „Reabilitare sistem rutier pe DJ 671B, km 4+500 – km 41+000, limita cu judeţul Mehedinți – Văgiulești – Samarinești – Motru – Lupoaia – Cătunele – Glogova – Cămuiești, Gorj“. Traseul drumului județean 671B se desfășoară de la limita cu județul Mehedinţi – Văgiuleşti-Samarineşti – Motru – Lupoaia – Cătunele – Glogova – Cămuieşti, fiind amplasat în județul Gorj, regiunea de sud-vest a Olteniei. Pentru aducerea drumului județean 671B într-o stare tehnică corespunzătoare impusă prin standardele și normativele tehnice în vigoare, sunt necesare măsuri minime privind siguranța circulației rutiere, precum: refacere parte carosabilă (lucrări de infrastructură și suprastructură), consolidare terasamente, poduri, podețe, dispozitive de scurgere a apelor, marcaje longitudinale și transversale.
17 investiţii vechi ce trebuie finalizate
În cadrul Programului au fost alocate în anul 2014, sumele necesare pentru finalizarea a 17 obiective de investiții, după cum urmează:
Subprogramul „Modernizarea satului românesc“ – domeniul realizarea/extinderea/reabilitarea/modernizarea sistemelor de alimentare cu apă şi staţii de tratare a apei – se vor finaliza grei obiective de investiții în comunele Baia de Fier, Bolboși și Drăguțești; domeniul realizarea/extinderea/reabilitarea/modernizarea sistemelor de canalizare şi staţii de epurare a apelor uzate – se va finaliza un obiectiv de investiție în comuna Cătunele; domeniul reabilitarea/modernizarea drumurilor publice clasificate şi încadrate, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, ca drumuri judeţene, drumuri de interes local, respectiv drumuri comunale şi/sau drumuri publice din interiorul localităţilor – se vor finaliza nouă obiective de investiții în comunele Bălănești, Borăscu, Bustuchin, Dănești, Hurezani, Scoarța, Țânțăreni și Vladimir (două obiective); domeniul realizarea/reabilitarea/modernizarea de poduri, podeţe sau punţi pietonale – se vor finaliza trei obiective de investiții în comunele Jupânești, Prigoria și Telești.
Contracte încheiate
Subprogramul „Regenerarea urbană a municipiilor şi oraşelor“ – domeniul reabilitarea/modernizarea drumurilor publice clasificate şi încadrate, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, ca drumuri judeţene, drumuri de interes local, respectiv drumuri comunale şi/sau drumuri publice din interiorul localităţilor – se va finaliza obiectivul de investiție „Modernizare drum DC 27 Ștefănești, 3.300 ml (km 3+300-6+600)“. Pentru obiectivele de investiții în continuare au fost încheiate contractele de finanțare între unitățile administrativ-teritoriale și Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, iar pentru obiectivele de investiție noi, în conformitate cu prevederile art. 11, alin. 12 și 17 din Normele metodologice pentru punerea în aplicare a prevederilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 28/2013 pentru aprobarea Programului naţional de dezvoltare locală, aprobate prin Ordinul Viceprim-ministrului, ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice nr. 1.851/2013, cu modificările și completările ulterioare, contractele de finanțare se vor încheia, după avizarea documentaţiile tehnico-economice întocmite cu respectarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 28/2008, în Consiliul tehnico-economic al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.
Gorjul, premiat pentru calitatea serviciilor în turism
Judeţul Gorj, prin intermediul preşedintelui Consiliului Judeţean Gorj, Ion Călinoiu, a primit, în cadrul celei de-a IV-a ediţii a Galei Turismului Românesc, premiul pentru „Cea mai bună locaţie pentru turism“. Preşedintele Consiliului Judeţean, Ion Călinoiu, a fost cel care a ridicat trofeul oferit de organizatori. „Distincţia a fost acordată complexului de alimentaţie publică şi servicii de turism «Anna Events», situat pe Insuliţa de pe Jiu. Prin acest premiu, reprezentanţilor complexului le-au fost recunoscute ospitalitatea şi condiţiile excelente de turism oferite. Este o bucurie pentru noi, aşa cum am spus la Gală când am luat acest premiu, este un merit al gorjenilor, fiindu-le recunoscută ospitalitatea lor, fiindu-le recunoscută calitatea de păstrare a tradiţiilor şi promovare a tradiţiilor locale, toate acestea sunt elemente de atragere a turiştilor în judeţul Gorj, care sunt strâns legate de o serie de importante obiective turistice precum operele lui Brâncuşi, Transalpina şi multe altele“, a afirmat Ion Călinoiu, preşedintele Consiliului Judeţean Gorj.
„Doina Gorjului“, moment artistic
În cadrul Galei Turismului Românesc au fost premiate cele mai reprezentative locaţii şi servicii de turism de pe teritoriul României, precum şi instituţiile care au susţinut şi promovat turismul atât la nivel naţional, cât şi internaţional, prin metode clasice, dar şi prin strategii de promovare noi ce s-au bucurat de rezultate nobile.
„Premiile au fost decernate pe zone geografice, reliefând specificul turistic şi rezultatele deosebite ce au marcat industria turistică în zonele respective – turism balnear, montan, tradiţional-rural, litoral, cultural şi de business. Festivitatea a inclus şi momente artistice, unul dintre acestea fiind susţinut de membrii Ansamblului Artistic Profesionist «Doina Gorjului». Ansamblul este unul din ambasadorii judeţului Gorj atât în ţară, cât şi în străinătate. Se cunoaşte faptul că folclorul şi tradiţiile beneficiază de o atenţie specială din partea Consiliului Judeţean şi a autorităţilor publice din judeţ. Avem foarte multe târguri ale meşterilor populari şi festivaluri folclorice care atrag mulţi turişti peste an. Ele vin în completarea ofertei turistice“, a precizat Ion Călinoiu.
Meci de vis pentru juniorii doljeni
http://www.youtube.com/watch?v=eriQFeaU4Rs
Selecţionata Doljului Under 15 a pierdut, scor 1-4, partida disputată marţi seară, pe stadionul „Ion Oblemenco“, în faţa reprezentativei României Under 15, într-un joc amical organizat de AJF Dolj. Jucătorii doljeni au deschis scorul prin Bogdan Ţoiu (‘2), însă oaspeţii au revenit, punctând de patru ori prin Andrei Mezin (‘12, ‘67), Marian Obreja (‘14) şi Vlad Dragomir (‘47). Juniorii născuţi în anul 1999 au avut ocazia pentru prima dată să evolueze pe legendara arenă „Ion Oblemenco“, alături de cei mai buni jucători, de aceeaşi vârstă, din întreaga ţară.
Antrenorii Mugur Guşatu şi Dumitru Barbu, care au coordonat lotul Doljului, au început partida în formula: Andrei Vlad – Robert Bogdan, Raul Constantinescu, Tudor Băluţă – Bogdan Ţoiu, Radu Bârzan, Andrei Băloi, Remus Enache, Alexandru Dinu – Răzvan Gunie, Sergiu Dumitru. Pe parcurs au mai intrat: Alexandru Nedeianu, Florin Borţa, Alexandru Guşatu, Laurenţiu Brat, Robert Rizea, Radu Negru, Adrian Găbureanu, Dragoş Tescan şi Alexandru Gheorghe.
De partea cealaltă, selecţionerul României U15, Dumitru Uzunea, a mizat pe următorii jucători: Adelin Iliescu – Ştefan Pădineanu, Dan Berci, Raul Cochinţu, Constantin Dima – Alin Vasile, Cristian Vasile, Marian Obreja, Andrei Mezin – Vlad Dragomir, Claudiu Micovschi. Au mai evoluat: Dragoş Lupescu, Cristian Podină, Ionuţ Gheorghe, Marco Dulca, Carlos Băiculescu, Marian Drăghiceanu, Cadolar Curt şi Narcis Cârlig.
Au arbitrat: Viorel Flueran – Daniel Mitruţi, Adrian Popescu – Omar Dumitrică, Edi Constantinescu; Fănel Văduva.
Silviu Bogdan: Experienţa tricolorilor şi-a spus cuvântul
Preşedintele AJF Dolj, Silviu Bogdan, care a fost organizatorul acestui eveniment, s-a arătat mulţumit de numărul spectatorilor prezenţi în tribune, peste 500, şi de jocul celor două formaţii. „Important a fost spectacolul fotbalistic, nu rezultatul. A fost foarte multă lume prezentă în tribune, copii, părinţi, oameni de fotbal, să vadă practic care este realitatea fotbalului craiovean. Sper să fie un început de drum. Am auzit oamenii spunând că la acest joc a fost mai multă lume decât la unele meciuri din Liga I. Vreau să le mulţumesc celor care au fost prezenţi în tribunele stadionului «Ion Oblemenco», pentru că am jucat şi în memoria profesorului Corneliu Andrei Stroe. Eu cred că a fost un test util. Sincer, mă aşteptam la un rezultat mai bun, am început bine, dar experienţa tricolorilor şi-a spus cuvântul. Sunt jucători valoroşi în naţionala României şi rezultatul a fost meritat. I-am felicitat pe băieţi după meci. Selecţionerii României m-au întrebat de doi, trei copii şi o să-i mai vadă în viitor. Până la urmă, acesta a fost şi scopul acţiunii“, a afirmat Silviu Bogdan.
Ţicleanu şi Geolgău cred în juniorii doljeni
Noul şef al Departamentului de Scouting intern şi internaţional al FRF, Aurel Ţicleanu, a dat lovitura de începere a meciului şi a fost plăcut surprins de modul în care au evoluat juniorii ambelor echipe. „Talente am avut întotdeauna, problema la noi a fost de organizare. Am văzut un joc bun faţă de ce se joacă în România, dar, trebuie să recunoaştem, a fost un ritm departe de nivelul internaţional. Din noua calitate pe care o am la federaţie, va trebui să fac o evidenţă şi o evaluare a jucătorilor care sunt în ţară. Ştiţi foarte bine că sunt mulţi emigranţi români şi copiii lor au ajuns să evolueze în Germania, Portugalia sau Spania şi va trebui să îi evaluăm şi pe cei care joacă acolo. Va trebui să facem echipe de juniori mai puternice decât sunt acum“, a precizat Aurel Ţicleanu.
Directorul general al CSU Craiova, Gheorghiţă Geolgău, a pus accentul pe problemele cu care se confruntă fotbalul juvenil din Dolj. „La vârsta asta nu sunt probleme, ele apar mult mai târziu. Lipsa bazelor sportive îşi spune cuvântul, dar, din câte ştiu, în multe localităţi din ţară s-a început să se investească. Uşor, uşor încep lucrurile să se mişte în sensul bun al cuvântului. Am fost în urmă cu mulţi ani zona care a dat mulţi jucători la echipa naţională“, a punctat Geolgău.
Directorii FRF salută iniţiativa AJF Dolj
Directorul de dezvoltare fotbalistică al FRF, Ciprian Paraschiv, a fost mulţumit de ceea ce a găsit la nivelul juniorilor din Dolj. „FRF susţine Craiova fotbalistică, care ne-a adus atâtea satisfacţii în trecut. Felicit AJF Dolj pentru această iniţiativă. Consider că şi pe viitor echipele naţionale trebuie să se deplaseze către teritoriu, eşalonul juvenil rămânând o prioritate pentru noi. Dacă se umblă şi la mentalităţi, poate vom reuşi din nou să creăm acea piramidă sănătoasă, care să dea acei copii talentaţi de mâine“, a subliniat Ciprian Paraschiv.
Directorul coordonator al FRF, belgianul Zoltan Kovac, s-a arătat onorat că a fost prezent în Cetatea Banilor: „Nu consider fotbalul românesc şi România, ca ţară, ca făcând parte din lumea a treia, aşa cum s-a afirmat în trecut. Să ştiţi că în Occident avem un respect deosebit pentru fotbalul românesc şi pentru poporul român. Avem rădăcini comune, iar fotbalul din ţara dumneavoastră este un actor important pe scena internaţională. Am venit aici pentru a da şi eu o mână de ajutor pentru a se face progrese, pentru viitorul acestui sport în România. Ştiu că locuitorii Craiovei iubesc foarte mult fotbalul, iar pentru mine este o onoare faptul că mă aflu aici“.
Selecţionerul României U15, Dumitru Uzunea, a recunoscut că a văzut câţiva juniori doljeni de perspectivă: „Fotbalul românesc are un viitor frumos, mai ales după ceea ce am văzut în această seară (marţi seară – n.r.). În loturile selecţionatei României, cât şi în cel al judeţului Dolj au fost câţiva jucători foarte interesanţi. Şi eu am avut emoţii când am păşit pe stadionul «Ion Oblemenco». Este îmbucurător că la un meci de juniori au venit atâţia suporteri“.
Mugur Guşatu şi Felix Grigore, la „Repriza de Sud”
http://www.youtube.com/watch?v=8rhOnem3LeM
Invitaţii emisiunii „Repriza de Sud”, realizată de redactorii Gazetei de Sud, Alexandru Vîrtosu şi Daniela Mitroi-Ochea, sunt Mugurel Guşatu, antrenorul selecţionatei Under 15 a Doljului, şi Felix Grigore, directorul executiv al CS Universitatea Craiova. S-a discutat despre amicalul de lux susţinut de juniorii doljeni cu reprezentativa României Under 15, despre fotbalul juvenil şi despre problemele de regulament de care se loveşte CSU Craiova, dar şi despre viitoarele confruntări ale trupei lui Gabi Balint din play-off.
Drobul de Paşti, aceeaşi tradiţie în gusturi diferite la Selgros Cash&Carry
Selgros Cash&Carry România susţine tradiţiile româneşti şi lansează o colecţie de reţete de drob de Paşti realizată împreună cu Chef Cezar. Broşura conţine reţete de drob de miel, secrete şi sfaturi de gătit, astfel încât prepararea acestuia să fie accesibilă şi uşoară. Colecţia de reţete face parte din campania Selgros „Păstrează tradiţiile în felul tău”, care încurajează menţinerea obiceiurilor culinare şi a sărbătorilor româneşti în forme autentic tradiţionale sau adaptate unui stil de viaţă modern, preferinţelor gastronomice sau principiilor dietetice.
„Oricât de ocupaţi sau de împovăraţi de griji am fi, tradiţiile mesei de Paşti rămân „sfinte”. Indiferent de alegerile culinare, de restricţiile alimentare sau bugetare, avem nevoie să ne ancorăm în tradiţii. În cele mai conservatoare forme sau în altele noi, adaptate după preferinţe sau nevoi, tradiţiile culinare sunt reconfortante, ne reapropiem de familie şi prieteni, care ne redau firescul şi căldura umană. Oricum alegi să păstrezi obiceiurile şi indiferent cum arată şi ce gust are drobul tău, e suficient doar un singur drum la Selgros pentru a-ţi pregăti masa de Paşti”, declară Pia Krauss, Marketing Manager, Selgros Cash&Carry România.
„Iubesc drobul de primăvară, gustul este inegalabil! Bucuraţi-vă de aceste reţete minunate din diferite zone ale ţării şi pentru toate gusturile! Indiferent de locul fiecăruia, bucatele de Paşti şi simplul drob devin în aceasta perioadă prilej de a aduce familia în bucătărie şi în jurul mesei. Şi indiferent de gusturi, tradiţiile ne aduc împreună. Vă doresc sărbători liniştite alături de famiile voastre!”, spune Chef Cezar, Chef Rotisseurs du Bailliage de Roumanie, Senior Lecturer in Gastronomy şi fondator al „Asociaţiei Chef Cezar pentru un stil de viaţă sănătos”.
Sport la TV
Iată evenimentele sportive transmise astăzi, 10 aprilie, la posturile de televiziune de specialitate:
– ora 12.00, Eurosport 1 / Tenis: Turneul WTA de la Katowice;
– ora 15.45, Eurosport 2 / Tenis: Turneul WTA de la Katowice;
– ora 16.30, Eurosport 2 / Ciclism: Turul Ţării Bascilor;
– ora 18.00, Digi Sport 2 / Handbal (m): Ştiinţa Municipal Bacău – CSA Steaua;
– ora 19.00, Digi Sport 3 / Baschet (m): Lokomotiv Kuban Krasnodar – Bayern Munichen;
– ora 19.30, Eurosport 1 / Haltere: Campionatul European;
– ora 19.45, Digi Sport 2 / Handbal (m): HC Odorhei – Dinamo;
– ora 22.00, Digi Sport 1, Dolce Sport 1 / Fotbal: Juventus – Lyon;
– ora 22.00, Digi Sport 2, Sport.ro, Dolce Sport 2 / Fotbal: FC Sevilla – FC Porto;
– ora 22.00, Digi Sport 3 / Fotbal: FC Valencia – FC Basel.
Faţada – o afacere nepreţuită
http://www.youtube.com/watch?v=6fwobQHaUHA
Muncitorii au trecut la refacerea faţadelor de clădiri din centrul istoric al Craiovei. Lucrările se fac pe sponsorizare, intermediar fiind Asociaţia „Pro Craiova“. Modelul de partaneriat dintre sponsori, ONG şi asociaţiile de proprietari nu prevede sumele acordate. Unii proprietari au devenit suspicioşi şi nu vor să mai semneze acte până nu primesc toate detaliile legate de această operaţiune.
Centrul istoric al municipiului Craiova îşi va recăpăta strălucirea de la 1900 printr-un proiect cu fonduri UE în valoare de circa 18 milioane de euro. Fondurile publice nu pot fi însă investite pentru refacerea faţadelor clădirilor, care sunt proprietăţi private. În aceste condiţii, autorităţile au găsit soluţia sponsorizărilor. Clădirile istorice, dar şi blocurile din zona centrală sunt zugrăvite în nuanţe de bej, gri şi alb. La unele ferestre, muncitorii au montat ghivece pentru flori. Refacerea faţadelor pe sponsorizare i-a încântat pe craioveni.
„Nu există o formă legală de contract!“
Operaţiunea de refacere şi vopsire a faţadelor se derulează prin Asociaţia „Pro Craiova“, un ONG înfiinţat la sfârşitul anului 2012, în cadrul unui parteneriat. Partenerii semnatari sunt asociaţiile de proprietari, Asociaţia „Pro Craiova“ şi operatorul economic. Potrivit unui model de acord, lucrările vor fi efectuate de către operatorul economic, „prin acordarea de sponsorizări constând în bunuri şi servicii“. Printre altele, asociaţia de proprietari se obligă „să se asigure că bunurile şi serviciile acordate prin sponsorizare sunt utilizate în scopul realizării obiectului prezentului parteneriat“ (art. 3 lit. d). ONG-ul se obligă „să primească sponsorizarea constând în bunuri şi servicii“ de la firme şi să ia toate măsurile ca acestea „să fie folosite în exclusivitate“ de către asociaţia de proprietari pentru „reparare/refacere a finisajelor exterioare, precum tencuieli, zugrăveli, vopsitorii ale faţadelor imobilelor“ (art. 4 lit. d), dar şi „să informeze Municipiul Craiova şi terţii interesaţi asupra modalităţii de derulare a lucrărilor“ (art. 4 lit. g). Unii preşedinţi de asociaţii se întreabă de ce din acte lipseşte lucrul cel mai important: valoarea în lei a lucrărilor executate. Petru Becheru, preşedintele Asociaţiei de proprietari Romarta, nu este de acord să semneze nimic, până nu află valoarea lucrărilor pentru a o trece în contabilitate. „Noi am discutat în Adunarea Generală a asociaţiei, toată lumea este de acord, dar vrem să ştim detaliile contractuale, dacă ne trebuie o garanţie la lucrare. Ni s-a dat o propunere de parteneriat, ne-a fost comunicată de preşedinta Asociaţiei «Pro Craiova», înţeleg că ei sunt cei care au selectat sponsorii. Noi suntem în negocieri, faţada blocului este proprietate comună, încă nu ne-am dat acordul. În acest moment, au ridicat o schelă pe faţada unui spaţiu comercial. Nu există o formă legală de contract cu «Pro Craiova». Avem un membru al Comitetului care este economist şi mi-a spus că sumele din sponsorizări trebuie declarate la Fisc şi trecute în contabilitate. Eu nu pot să semnez şi să aflu ulterior despre ce valoare este vorba“, a declarat Petru Becheru.
„Proprietarii cred că se spală nişte bani“
Câţiva proprietari au început să devină suspicioşi cu privire la această afacere. „Ei fac un contract cu firme din astea care au materiale în stoc şi fac asta probabil să scape de materiale şi să nu plătească la Financiar. Refac doar faţada, nu şi spatele blocului. Când nu o să mai fie acest primar, o să vină altcineva, o să caute şi o să ne găsească pe noi, care suntem puşi să semnăm ca nişte naivi. Nouă nu ne trebuie nici flori: când plouă, sare pământ din ghivece pe perete şi se pătează. S-au făcut presiuni de la primărie asupra asociaţiei, dar trebuie un contract legal“, a spus Florenţa Ioţa, proprietar. Unii reprezentanţi ai asociaţiilor de proprietari spun că nu au încheiat nici un contract pentru lucrările executate. „Pe noi ne-a chemat primăria şi ne-a spus că vin trei societăţi care ne vor zugrăvi faţadele şi noi trebuie să luăm acceptul proprietarilor că această lucrare va fi suportată de primărie. Nu am încheiat un contract, că în cazul acesta plăteam noi. Oamenii şi-au dat acordul că totul este gratuit“, a precizat Aurica Trancă, administrator la Asociaţia de proprietari nr. 156 Lumea Copiilor.
Alţii susţin că actele se află la primărie. „Acum o lună ne-au cerut tabele cu acordul proprietarilor şi am făcut şi un tabel cu proprietarii care vor flori. Aceste tabele le-am dat la Serviciul coordonare asociaţii. Ne-a chemat primăriţa pe 21 februarie, pe toţi preşedinţii din centru, şi ne-a spus cine face lucrările. (…) Devizele de lucrări le ştie Mitliv. Noi am semnat un parteneriat cu primăria şi cu societatea Mitliv. Primăria are contractul, că e pe bază de sponsorizare. Urmează să aflăm după aceea, că o să ne mai cheme“, a explicat Stan Stoian, preşedintele Asociaţiei 6 Casa Albă.
De tabele cu semnături s-au ocupat şi alţi preşedinţi de asociaţii. Detaliile operaţiunii nu le sunt însă cunoscute. „Am luat acordul proprietarilor, şi-au dat consimţământul. Nu ştiu care este suma cu care suntem sponsorizaţi, dar nu plătim noi. Este un contract de parteneriat“, a afirmat Mihai Preoteasa, reprezentantul Asociaţiei 97/8 apartamente.
Florica Simulescu, preşedinta Asociaţiei IJK şi 49 de apartamente, susţine că cei de la primărie le-au spus că refacerea şi zugrăvirea faţadelor se fac din fonduri europene.
Societatea Recon SA este unul dintre sponsorii acestei campanii. Reprezentantul firmei, Marian Petcu, şi-a expus punctul de vedere asupra acestei operaţiuni. „Cei de la asociaţia de proprietari nu trec sponsorizările în contabilitate. Eu, dacă îmbunătăţesc clădirea firmei, îi creşte valoarea şi plătesc impozit mai mult. Asociaţia nu înregistrează, că nu este un contract de execuţie. Contractul se face între firma executantă şi ONG. Este un acord care se semnează în trei, nu este treaba asociaţiei de proprietari, că nu trece pe la ea. Proprietarii cred că se spală nişte bani, dar eu când am făcut donaţia deja am discutat cu firma care face lucrarea, banii se duc la firmă, că altfel nu vine să-şi facă treaba. Este un lucru bun şi frumos din punctul meu de vedere ce face acest ONG pentru înfrumuseţarea centrului oraşului. Ei nu prea au ştiut cum să facă acordul, dar s-a revenit asupra lui tocmai la solicitarea asociaţiilor de proprietari, iar acum s-au reglementat“, a precizat acesta.
De ce fac firmele sponsorizări
Sumele pe care firmele le dau ca sponsorizări se deduc din impozitul pe profit datorat statului. Pentru o mai bună înţelegere a mecanismului, iată care sunt principalele prevederi ale Legii nr. 32/1994, actualizată, a sponsorizării, coroborată cu ultimele modificări ale Codului Fiscal.
Sponsorizarea este actul juridic prin care două persoane convin cu privire la transferul dreptului de proprietate asupra unor bunuri materiale sau mijloace financiare pentru susţinerea unor activităţi fără scop lucrativ desfăşurate de una dintre părţi, denumită beneficiarul sponsorizării (art. 1 alin. 2). Contractul de sponsorizare se încheie în formă scrisă, cu specificarea obiectului, valorii şi duratei sponsorizării, precum şi a drepturilor şi obligaţiilor părţilor (art. 1 alin 2). Beneficiarul sponsorizării (art. 4 alin. 1 lit. a) poate fi orice persoană juridică fără scop lucrativ care desfăşoară în România sau urmează să desfăşoare o activitate din domeniile: cultural, artistic, educativ, de învăţământ, ştiinţific – cercetare fundamentală şi aplicată, umanitar, religios, filantropic, sportiv, al protecţiei drepturilor omului, medico-sanitar, de asistenţă şi servicii sociale, de protecţia mediului, social şi comunitar, de reprezentare a asociaţiilor profesionale, precum şi de întreţinere, restaurare, conservare şi punere în valoare a monumentelor istorice. Instituţiile şi autorităţile publice, inclusiv organele de specialitate ale administraţiei publice, pot primi sponsorizare dacă desfăşoară activităţile enumerate. Persoanele fizice pot fi beneficiarele sponsorizării dacă activitatea în domeniile enumerate le este recunoscută de către un ONG sau o instituţie publică de specialitate. Persoanele fizice sau juridice române care efectuează sponsorizări în domeniile enumerate (art. 8 alin. 1 lit. a, b, c) beneficiază de reducerea bazei impozabile cu echivalentul sponsorizărilor, dar nu mai mult de: 10% din baza impozabilă pentru sponsorizări în domeniile: cultură, artă, învăţământ, sănătate, asistenţă şi servicii sociale, acţiuni umanitare, protecţia mediului; 8% din baza impozabilă pentru sponsorizări în domeniile: educaţie, drepturile omului, ştiinţă – cercetare fundamentală şi aplicată, filantropic, de întreţinere, restaurare, conservare şi punere în valoare a monumentelor istorice, sport – cu excepţia fotbalului; 5% din baza impozabilă pentru sponsorizări în domeniile: religios, social şi comunitar, reprezentarea intereselor asociaţiilor profesionale. Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal a fost modificată recent. Astfel, începând cu 1 ianuarie 2014, prin sponsorizare se poate deduce 20% din impozitul pe profit datorat statului, reportat din următorii şapte ani consecutivi.
Cine este „Pro Craiova“, intermediarul sponsorizărilor
Asociaţia „Pro Craiova“ a fost înfiinţată în octombrie 2012 (dosar nr. 26438/215/2012), de către Elena Daniela Popescu (preşedinte), Carmen-Loredana Enache (secretar), Maria-Alina Nistor (membru) şi Roxana-Mihaela Spătărelu (membru), fiind reprezent ată de avocatul Ionuţ Şuiu. Potrivit GdS, dl avocat Şuiu este consilier local PSD în comuna Goieşti şi a fost până de curând preşedinte al Consiliului de Administraţie (CA) al Companiei de Apă Oltenia (CAO). El a fost condamnat definitiv şi irevocabil la şase luni de închisoare cu suspendare pentru săvârşirea infracţiunilor de ameninţare, ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea ordinii şi liniştii publice de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ). Sora lui, Andreea Şuiu, este angajată la Biroul Imagine din Primăria Craiova. În ianuarie 2013, asociaţia a solicitat şi primit din partea Consiliului Local (CL) Craiova un spaţiu de 97,46 mp la subsolul clădirii din strada Mihail Kogălniceanu nr. 13. Spaţiul cu pricina se află în centrul vechi al Băniei, pe gangul fostului Bazar. Potrivit vecinilor, uşa este tot timpul închisă, iar chiriaşii nu au fost văzuţi la faţă. Sediul social al asociaţiei se află în cart. 1 Mai, str. Ion Augustin, bl. S 11, sc. 1, ap. 3. Scopul asociaţiei este „promovarea diversităţii culturale europene şi a drepturilor omului“.
Valoarea sponsorizărilor rămâne un mister
Asociaţia „Pro Craiova“ are obiective lăudabile, cum ar fi, spre exemplu, „promovarea accesului la informaţie şi a libertăţii de exprimare“. Dornici să lămurim aspectele neclare ale acestei poveşti, am încercat să luăm legătura cu reprezentanţii asociaţiei. Nu am găsit pe nimeni la sediul social, dar nici în spaţiul repartizat de CL Craiova. În cele din urmă, am găsit un număr de telefon şi am stat de vorbă cu cea care s-a recomandat drept preşedinta „Pro Craiova“, Daniela Popescu. În cele de mai jos, redăm dialogul telefonic:
Reporter: La cât se ridică sponsorizările pentru întreg centrul?
Daniela Popescu: Mă tem că nu vă pot oferi această informaţie.
Rep.: De ce?
D.P.: Vă rog să-mi faceţi o solicitare în scris.
Rep.: Pe ce adresă?
D.P.: Vă dau eu o adresă: [email protected].
Rep.: Dar unde aveţi sediul, că am încercat să dau de dumneavoastră şi nu am reuşit.
D.P.: Nu înţeleg de ce sunteţi aşa interesat unde avem sediul.
Rep.: Am încercat să vă caut la sediu şi nu am dat de dumneavoastră.
D.P.: Nu sunt la sediu că eu am activitate de teren.
Rep.: Dar dacă vreau să vin la sediu să vorbesc cu dumneavoastră unde pot să vin?
D.P.: Dacă doriţi să mă găsiţi, mă sunaţi înainte şi stabilim o întâlnire.
Rep.: Am înţeles, dar nu aveţi un sediu?
D.P.: V-am spus! Cred că v-am răspuns la întrebare.
Rep.: Pot să ştiu cu cine am vorbit, ca să-mi notez?
D.P.: Cred că de unde aţi primit numărul meu de telefon vi s-a şi spus cu cine vorbiţi.
Rep.: L-am luat de la primărie.
D.P.: De la cine anume de la primărie?
Rep.: De pe site-ul primăriei. Există acest număr.
D.P.: De pe site-ul primăriei? Păi şi acolo nu scria?
Rep.: Asociaţia „Pro Craiova“…
D.P.: OK. O să verific şi eu!
Rep.: Dar puteţi să-mi spuneţi cu cine am vorbit?
D.P.: Daniela Popescu.
Rep.: Dumneavoastră sunteţi Daniela Popescu, preşedinta asociaţiei?
D.P.: Exact!
Rep.: De dumneavoastră voiam să dau. V-am căutat în 1 Mai, unde spuneţi că aveţi sediul social, şi pe Mihail Kogălniceanu, dar am înţeles că la subsol este un beci nefolosit.
D.P.: Deci… stimate domn, v-am spus: dacă doriţi să stabiliţi o întrevedere cu mine mă anunţaţi înainte şi vedem ce putem face. Iar în ceea ce priveşte întrebările dumneavoastră, mi le adresaţi în scris pe acea adresă de e-mail.
Am formulat întrebările care cer răspuns şi le-am trimis la adresa indicată. Până la redactarea acestui material, informaţiile nu ne-au fost furnizate, iar Daniela Popescu nu ne-a mai răspuns la telefon.
