20.5 C
Craiova
marți, 1 iulie, 2025
Acasă Blog Pagina 674

Mitică Dragomir, autodenunţ penal în cazul U Craiova

0

Drepturile TV din 2011 ar fi fost virate în baza unui act fals. GdS semnala cazul în urmă cu doi ani.

Scandalul privind încasarea drepturilor TV aferente sezonului 2010-2011, în valoare de 250.000 de euro, de către Fotbal Club U Craiova SA, revine în actualitate. Banii au ajuns în conturile SC FC U Craiova SA (CUI 18868699) şi nu în cel al Fotbal Club U Craiova SA (CUI 14725165) – titulara licenţei pentru sezonul 2010-2011 şi cea care avea sub contract fotbaliştii („Mititelu, patron pe banii LPF“ – GdS, 16 martie 2011).
Preşedintele Ligii Profesioniste de Fotbal (LPF), Dumitru Dragomir, a declarat ieri că a virat acei bani în baza unui document fals. În opinia lui Dragomir, vinovat ar fi Viorel Duru, preşedintele Comisiei de licenţiere din cadrul FRF. „Eu am primit de la comisia de licenţiere un document fals şi am dat banii din drepturile TV Craiovei. Am dat banii pe un document fals, certificatul de licenţiere trimis de FRF este fals şi când ne-a chemat Garda Financiară şi ANAF-ul la FRF, domnul Duru a spus că este «eroare materială». Asta după ce LPF dăduse banii Craiovei“, a afirmat Dragomir, citat de Mediafax. La rândul său, Viorel Duru s-a abţinut să comenteze. „Dumitru Dragomir este vicepreşedintele federaţiei, este şeful meu şi nu pot comenta declaraţiile dânsului“, a spus acesta, conform Mediafax. La vremea respectivă, GdS a abordat pe larg subiectul drepturilor TV.
LPF era terţ poprit în acest caz şi nu putea vira banii către club fără ştirea Fiscului. „Eu nu mă răzbun pe Universitatea Craiova. Puteam să trimit banii la Fisc şi nu îi mai recupera în veci“, declara Dragomir. În loc să ajungă în conturile Fotbal Club U Craiova SA (care avea conturile sub sechestru), sumele au fost virate în contul FC U Craiova SA – o altă societate controlată de Adrian Mititelu, iar finanţatorul a făcut ce a vrut cu banii. Ulterior, Mititelu a spus că între Fotbal Club U Craiova şi FC U Craiova exista un contract care permitea încasarea de către a doua societate a drepturilor TV. Problema lui Dumitru Dragomir este că în cazul terţului poprit, sumele au fost puse sub sechestru direct la LPF, deci banii aferenţi Craiovei nu trebuia să meargă nicăieri („Blat fiscal“ – GdS, 2 februarie 2013 ).
Bogdan Groşereanu

Volum mare de cărţi, spaţiu puţin

0

Biblioteca „Alexandru şi Aristia Aman“ din Craiova este într-o perioadă de schimbări. Din cauza lipsei spaţiului de depozitare se încearcă găsirea unor artificii prin care să se rezolve această problemă. Iar soluţia este mutarea unor cărţi, mai ales că acum biblioteca se pregăteşte să primească o donaţie consistentă. Dacă acum 25 de ani instituţia ţinea pe rafturi 25.000 de cărţi, astăzi acelaşi spaţiu adăposteşte 700.000 de volume.

Multe cărţi ale bibliotecii se odihnesc în depozit şi nu sunt expuse cititorilor pentru că nu mai sunt locuri pe rafturi. Din cauza aceleiaşi lipse de spaţiu, periodicele se mută într-un nou sediu, nu foarte departe de cel al bibliotecii. Din primăvară şi până acum, mutarea lor a creat haos. Dacă până deunăzi cel care voia să le consulte putea face asta pe loc, acum cititorii trebuie să aştepte două zile până când o să le aibă în mână, după ce depun o cerere în prealabil. Problema va dura până în toamnă pentru că încă se lucrează la aranjarea spaţiului. Alexandru s-a lovit de această problemă a periodicelor, care sunt pe picior de mutare: „Mi-au spus că periodicele nu sunt accesibile până în toamnă pentru că sunt în mutare“.
Lipsa spaţiului este principala problemă a bibliotecii judeţene. „Avem nevoie de spaţii noi şi avem garanţii că o să se rezolve. În ultimul timp, am încercat prin activităţile noastre să mergem noi la cititori şi nu să aşteptăm să vină ei la noi. Vrem să atragem copii pentru că ei vor fi viitorii noştri cititori“, a declarat Rodica Pârvulescu, şef relaţii cu publicul. Tot din lipsa spaţiului, Ludoteca a fost mutată de la etajul doi într-un loc mai restrâns, la parter. Acolo vor fi mutate şi cărţile de la împrumut pentru copii, iar cele două săli rămase libere se vor umple de cărţile donate de profesorul Dan Berindei. „Acum ne-am mutat de unde făceam noi înainte activităţile de vacanţă. Nu prea avem loc. Dar am înţeles că se face un spaţiu mai mare pentru Ludotecă şi o să mergem acolo“, a spus Mădălina, o fetiţă care participă la activităţile găzduite de Ludotecă.

Titluri nevoite să rămână ascunse de ochiul cititorului

Cititorii resimt şi ei lipsa spaţiului. Rafturile sunt pline de cărţi, iar în spaţiul dintre ele nu au loc mai mult de două persoane. „Fondul de carte este bun. Găsesc multe cărţi interesante. Pe mine mă interesează mai mult cărţi de cultură, de filozofie şi le găsesc. Dar spaţiul este într-adevăr o problemă. Iar multe cărţi sunt învechite“, a mărturisit un domn care îşi alegea meticulos cărţile de pe rafturile din sala împrumut adulţi.
Printre rafturile de la împrumut copii am găsit-o pe Ana-Maria, care şi ea a spus că spaţiul din bibliotecă este mic. Idee pe care a susţinut-o şi Andreea, care preferă să citească acasă. Doamna Adriana a spus că nu a găsit mereu toate cărţile pe care le-a căutat pentru că s-a renunţat la unele dintre ele pentru că nu au loc: „Au zis că nu e spaţiu suficient şi au mai renunţat la unele dintre ele pentru că nu erau cărţi foarte solicitate. Şi pe bună dreptate, cărţile sunt cam înghesuite“.
Bibliotecarele care trăiesc zi de zi în mijlocul cărţilor resimt poate cel mai bine această situaţie. „Avem problema asta deocamdată. Într-adevăr nu avem prea mult loc“, spune bibliotecara Doina Gubăucianu.
Cât depre cărţile care ajung în bibliotecă, responsabila de achiziţii, Ionela Cojocaru, a declarat că biblioteca are la dispoziţie cinci miliarde de lei vechi pe an pentru acest lucru: „Ne bazăm pe cărţile noi. Fiecare editură ne trimite ofertele şi noi achiziţionăm anumite cărţi, în funcţie de buget. Cărţile sunt însă din ce în ce mai scumpe“. Biblioteca participă însă la târgurile de carte şi de acolo achiziţionează cărţi la preţ redus.
Până se găsesc soluţii, copiii îşi petrec timpul în sala de lectură, la calculatoare. Dar majoritatea nu merg acolo pentru citit. Din cei opt pe care i-am găsit, nici unul nu citea: „Eu zic că vin să citesc, dar aici, pentru că am internet, mă mai şi joc, mai vorbesc cu prietenii mei pe Facebook“, a spus Maria, în timp ce era atentă să nu piardă jocul. Un alt băiat se uita pe youtube la reluarea unei emisiuni de divertisment şi se amuza copios.
Copiii sunt în vacanţă şi pot să facă ce vor. Biblioteca însă nu are vacanţă. Este mult de muncă, mai ales acum, când se extinde.
Ana-Maria Predilă (anul II, Secţia Jurnalism, Facultatea de Ştiinţe Sociale)

Scrisoare deschisă a Centrului pentru Jurnalism Independent către Primăria Municipiului Craiova

0

Centrul pentru Jurnalism Independent ia act cu îngrijorare de escaladarea presiunilor exercitate de Primăria Craiovei asupra ziarului Gazeta de Sud și solicită autorităților publice locale să respecte libertatea și independența mass-media.

Considerăm inacceptabilă restricționarea arbitrară a accesului la informații al reporterilor Gazetei de Sud (informații refuzate, furnizate cu întârziere sau parțial). Legea liberului acces la informațiile de interes public recunoaște rolul special pe care mass-media îl joacă în exercitarea de către cetățean a acestui drept fundamental și acordă jurnaliștilor un acces privilegiat la informații (prin stabilirea unui timp de răspuns de maximum 24 de ore pentru cererile formulate de jurnaliști). Respectarea legii implică, în acest caz, și respectul față de cetățean.
Ne îngrijorează, de asemenea, acuzațiile cu incidență penală („incitare la revoltă“) aduse ziarului ca urmare a apariției unor articole critice la adresa primăriei. Reamintim primarului Lia Olguța Vasilescu, fostă jurnalistă, că, în accepția CEDO, libertatea de exprimare acoperă nu numai informaţiile sau ideile primite favorabil de către societate sau considerate ca inofensive sau indiferente, dar şi pe cele care contrariază, şochează sau neliniştesc. CEDO vede în aceasta o exigenţă a pluralismului, a toleranţei şi a spiritului de deschidere caracteristice oricărei societăți democratice. De aceea, credem că acuzații de gravitatea celor formulate – într-un document oficial – de Primăria Craiovei trebuie să aibă o bază strict factuală și să reflecte pericolul social real și imediat, dacă acesta există.
Centrul pentru Jurnalism Independent solicită Primăriei Craiovei să respecte legislaţia în vigoare, documentele europene care guvernează libertatea presei și rolul acesteia de „câine de pază“ într-o societate democratică.
Ioana Avădani
Director Executiv
Centrul pentru Jurnalism Independent

Despre Centrul pentru Jurnalism Independent  

Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) este o organizaţie nonguvernamentală, nonprofit, care acţionează pentru profesionalizarea presei prin păstrarea standardelor jurnalistice şi prin dezvoltarea unui mediu echilibrat, onest şi responsabil în mass-media. CJI militează pentru apărarea libertăţii de expresie ca drept fundamental al omului şi condiţie obligatorie a oricărei democraţii. CJI contribuie la facilitarea dialogului social prin susţinerea schimbărilor democratice, prin responsabilizarea factorilor de decizie şi prin încurajarea participării active a cetăţeanului. (www.cji.ro si www.facebook.com/Centrul.Jurnalism.Independent).

 

Protest împotriva atacurilor asupra libertății de informare și exprimare

0

Gazeta de Sud, cel mai important cotidian regional din România, protestează împotriva atacurilor, amenințărilor și încercărilor de limitare a dreptului la liberă informare la care sunt supuși jurnaliştii săi de către Primăria Craiova, de instituțiile subordonate acesteia și de către primarul Craiovei, Lia Olguţa Vasilescu.
Din momentul preluării mandatului în anul 2012, primarul Craiovei a demarat o campanie de defăimare și cenzură la adresa Gazetei de Sud și a jurnaliștilor săi. Atacurile au fost nelipsite atât pe pagina personală de Facebook a Liei Olguța Vasilescu, cât și în materialele emise de biroul de presă al Primăriei Craiova, ca urmare a deranjului provocat de articolele publicate de-a lungul timpului, ce prezentau activitatea primăriei, a instituțiilor din subordinea sa și afacerile din bani publici derulate de acestea.
În prima fază, Gazeta de Sud a fost scoasă din lista instituțiilor mass-media cărora li se trimit comunicate de presă despre organizarea unor evenimente de interes public şi a conferinţelor de presă. În acest fel, s-a încercat limitarea dreptului la informare a celor 88.000 de cititori zilnici ai Gazetei de Sud (potrivit celui mai recent Studiu Naţional de  Audienţă furnizat de BRAT) și, implicit, prin privarea de informații, dreptul la liberă exprimare al jurnaliștilor Gazetei de Sud. În plus, toți angajații Primăriei Craiova, precum şi cei ai instituțiilor și regiilor subordonate acesteia au fost instruiți să NU discute cu redactorii Gazetei de Sud.
În ciuda încercărilor continue de a-i descuraja, jurnaliştii Gazetei de Sud și-au practicat meseria la același standard cu care și-au obișnuit cititorii în ultimii 18 ani, respectând Codul Deontologic Unic (GdS a fost printre inițiatorii acestuia).
La orice subiect ce viza activitatea primăriei, atent documentat şi bazat pe informaţii solide, aceștia au cerut în continuare punct de vedere din partea biroului de presă al Primăriei Craiova. Dovedind rea-voinţă, li s-a răspuns că, în cazul lor, primăria nu va da curs solicitărilor de informații formulate verbal, deși Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public prevede această obligație la art. 6 alin. 2 din partea oricărei autorități sau instituții publice. Furnizarea informațiilor doar în urma unei cereri în scris avea ca scop îngreunarea desfășurării activității redactorilor GdS. Jurnaliștii s-au conformat și au formulat zeci de cereri de informare. În scris. Răspunsul la aceste cereri a depășit în numeroase cazuri termenul maxim de 30 de zile, prevăzut la art. 7 alin. 1 din Legea nr. 544/2001, nefiind respectată nici prevederea aceluiași articol, care obliga primăria să informeze solicitantul în termen de zece zile dacă formularea unui răspuns durează mai mult.
Nu numai că răspunsurile la cererile GdS au venit cu mari întârzieri, acestea au fost formulate adesea evaziv, nerăspunzând, de fapt, la întrebările puse de jurnaliştii Gazetei de Sud. Reprezentativ pentru această situație este momentul în care GdS a cerut publicarea contractului semnat de Primăria Craiova pentru închirierea spațiului pentru Târgul de zi, pe 11 iunie, când am fost ignorați pentru 43 de zile, primind în final răspuns oficial în 24 iulie, nu înainte ca primarul să împrăștie sfidător o parte a contractului într-o ședință de Consiliu Local. Răspunsul nu a fost complet, Primăria Craiova, prin SC Pieţe şi Târguri Craiova SRL, refuzând să facă publice toate actele componente ale contractului.
Gazeta de Sud a protestat atunci titrând, timp de o lună, pe frontispiciul ediţiei printate „ZIAR CENZURAT“. Având cele mai bune intenţii şi sperând că lucrurile intră în normalitate, am scos titrarea de pe prima pagină, dar primăria a ignorat mesajul nostru şi a continuat cenzura pusă informației şi campania de denigrare a jurnaliştilor.
Ori de câte ori GdS a semnalat aceste derapaje în materialele publicate, Lia Olguţa Vasilescu a catalog Gazeta de Sud drept „presă băsistă“ – atât în public, cât și pe pagina sa de Facebook, i-a jignit pe jurnaliştii Gazetei de Sud, numindu-i incompetenţi.  
Totul a culminat cu un comunicat de presă postat de primărie pe propria pagină de internet, pe 25 iulie, în care acuză jurnaliștii GdS că „instigă la revoltă cetățenii care locuiesc pe strada Adrian Păunescu, încercând, prin dezinformare, inducerea unei stări de nemulţumire din cauza schimbării denumirii străzii“, după cum se arată în comunicat. Mai departe, primăria acuza următoarele: „Acest demers al cotidianului respectiv este unul din seria celor de decredibilizare a autorităţilor locale, prin minciună şi neprofesionalism jurnalistic“. Comunicatul de presă a fost redistribuit în aceeași zi de către Lia Olguța Vasilescu pe propria pagină de Facebook, aceasta declarând: „Presa băsistă, din nou în delir. Cum o fi asta, să fii jurnalist şi să inciţi oamenii la revoltă contra administraţiei, minţind cu nonşalanţă? Vom depune plângere pentru incitare. Să vedem dacă instituţiile funcţionează şi contra presei băsiste sau doar îi furnizează subiecte“.
În realitate, articolul la care face referire primăria („Primăria schimbă numele străzilor pe furiş“, apărut în GdS, joi, 25 iulie) a fost pur informativ, pornit de la sesizările mai multor locuitori de pe stradă, nemulţumiţi că primăria a schimbat denumirea străzii din Deva în Adrian Păunescu. Oamenii au declarat că nu au fost informaţi sau consultaţi în legătură cu schimbarea denumirii străzii, că astfel sunt obligaţi să cheltuiască bani pentru schimbarea actelor şi că nu sunt reprezentaţi de noua denumire.
Considerăm că prin acest comunicat primăria încearcă interzicerea dreptului oricărui locuitor al Craiovei de a-și exprima nemulțumirile legate de activitatea administraţiei locale, iar presei dreptul de a prezenta acest lucru.
Protestăm împotriva cenzurii de orice fel impusă jurnaliștilor şi, implicit, craiovenilor, a atacurilor lansate la adresa ziariştilor de către Primăria Craiova şi de către primar. Art. 30 din Constituția României garantează libertatea de exprimare a oricărui cetățean, interzice orice fel de cenzură, precum și suprimarea oricărei publicații.
Menționăm că nu am primit nici o solicitare din partea Primăriei Craiova de a publica un drept la replică referitor la articolul publicat sau la oricare din articolele publicate în ultimele 12 luni.
Încercarea de a cenzura o publicație din cauza unor divergențe de opinie pune în pericol drepturile fundamentale ale omului de a se exprima liber şi de a fi informat.

O persoană a murit şi 12 au fost rănite după ce un microbuz s-a ciocnit cu o maşină de teren

0

O persoană a decedat, iar 12 au fost rănite, cinci dintre acestea aflându-se în stare gravă, în urma unui accident rutier produs miercuri seară în Neamţ, a declarat, pentru Mediafax, secretarul de stat din Ministerul Sănătăţii Raed Arafat.
Potrivit lui Arafat, unul dintre răniţi va fi transportat la Iaşi, cu un elicopter SMURD care a plecat deja din acest oraş spre locul accidentului.
Ceilalţi patru răniţi aflaţi în stare gravă vor fi duşi la spital cu ambulanţe pentru victime multiple.
Accidentul a avut loc pe DN 15 Piatra Neamţ – Bicaz, unde un microbuz s-a ciocnit cu un autoturism de teren.
Potrivit primelor informaţii de la faţa locului, comunicate de reprezentanţii Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Neamţ, persoana decedată şi patru răniţi se aflau în microbuz.
Centrul Infotrafic din Inspectoratul General al Poliţiei Române a anunţat că circulaţia rutieră pe DN15 Piatra Neamţ – Bicaz a fost reluată, pe un fir alternativ, în zona localităţii nemţene Alexandru cel Bun.

Vâlcea: Traficul este îngreunat pe DN 67, din cauza accident

0

Centrul Infrotic din Inspectoratul General al Poliţiei Române a anunţat că, din cauza unui accident în care au fost implicate cinci maşini, circulaţia rutieră pe DN67 Târgu Jiu – Râmnicu Vâlcea se desfăşoară îngreunat, pe un fir alternativ, la kilometrul 162+800 de metri, în zona localităţii vâlcene Bărbăteşti. Potrivit primelor informaţii, două persoane au fost rănite.

Nereguli la produse de protecţie solară şi autobronzante

0

Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) a depistat sute de abateri privind comercializarea produselor cosmetice de protecţie solară şi autobronzante şi a aplicat amenzi de aproape 300.000 de lei, în mai puţin de două săptămâni de controale, potrivit unui comunicat.
ANPC a desfăşurat în perioada 1 – 12 iulie o acţiune de verificare a respectării prevederilor legale la comercializarea produselor cosmetice de protecţie solară şi autobronzante.
Au fost verificaţi 552 de operatori economici dintre care: patru producatori, patru importatori, 31 de distribuitori şi 513 vânzători, dintre care la 235 de operatori economici (un importator, cinci distribuitori şi 229 vânzători), reprezentand 42,57 la sută din numărul celor controlaţi, s-au depistat abateri de la prevederile legale.
Au fost constatate deficienţe privind informaţiile inscripţionate pe ambalajul produselor, traducerea acestora în limba română şi respectarea prevederilor în cazul promoţiilor.
Valoarea totală a produselor controlate a fost de 860.617 lei, din care produse în valoare de 68.134 de lei au prezentat abateri.
Pentru abaterile constatate, operatorilor economici li s-au aplicat 269 sancţiuni, din care 138 avertismente şi 131 amenzi contravenţionale în valoare de 299.500 de lei.
Totodată, au fost oprite temporar de la comercializare produse cosmetice în valoare de 53.298 de lei.

Un avion de linie al Delta Airlines a aterizat de urgenţă la Amsterdam

0

Un Airbus 330 al companiei Delta Airlines care a decolat din Paris cu destinaţia Detroit, cu peste 300 de persoane la bord, a fost silit să aterizeze de urgenţă pe aeroportul Schiphol din Amsterdam, după ce flapsurile aripilor aeronavei nu au mai putut fi pliate, transmite AFP, citată de Agerpres. 
‘Avionul a aterizat în siguranţă pe aeroportul Schiphol’, a declarat pentru AFP, Bertine Langelaan, purtător de cuvânt al centrului de control olandez, arătând că ‘din precauţie’ serviciile de salvare, între care ambulanţe şi camioane cu pompieri, au fost desfăşurate în apropierea pistei de aterizare.
‘După decolarea de pe (aeroportul) Charles de Gaulle, cursa 99 cu destinaţia Detroit nu a mai putut plia flapsurile’, a declarat pentru AFP, un purtător de cuvânt al Delta Airlines, precizând că ‘din precauţie, cursa a fost direcţionată spre un alt aeroport’.

Mehedinţi: Şeful pompierilor orşoveni, trimis în judecată

0

Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de combatere a infracţiunilor de corupţie săvârşite de militari au dispus trimiterea în judecată a inculpatului căpitan Cătălin Bălănescu, comandant al Detaşamentului de Pompieri Orşova din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (I.S.U.) „Drobeta” al judeţului Mehedinţi, în sarcina căruia s-a reţinut infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, în formă continuată.
În cursul anului 2009, Cătălin Bălănescu, în calitate de comandant al Detaşamentului de Pompieri Orşova din cadrul I.S.U. „Drobeta” al judeţului Mehedinţi, uzând de prerogativele funcţiei sale, a ordonat subordonaţilor ca, în timpul programului de lucru, să se deplaseze cu autospecialele unităţii la o pensiune turistică din localitatea Orşova şi să transporte apă menajeră, în condiţiile în care între unitatea militară şi pensiunea respectivă nu existau relaţii contractuale.
Dosarul a fost înaintat spre judecare la Tribunalul Militar Timişoara.

Ministerul Sănătăţii nu a avansat nici o propunere pentru introducerea vreunei taxe suplimentare în sănătate

0

Ministerul Sănătăţii a precizat astăzi că nu a avansat nici o propunere pentru introducerea vreunei taxe suplimentare în sănătate, conform unui comunicat de presă.
„Politica fiscală, care include stabilirea impozitelor şi taxelor, este responsabilitatea Ministerului de Finanţe şi nu intră în atribuţia Ministerului Sănătăţii. De asemenea, Ministerul Sănătăţii este solidar cu întregul Guvern în politica pe care acesta o stabileşte”, se arată în comunicatul de presă.
Scopul încheierii unui acord cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) nu este legat de introducerea unor noi taxe şi impozite, a precizat marţi Ministerul Finanţelor Publice (MFP), în urma unor informaţii apărute în presă cu privire la conţinutul noii scrisori de intenţie cu FMI, potrivit căreia Guvernul urmează să majoreze şi să introducă noi impozite.
În ceea ce priveşte introducerea CASS (contribuţiei de asigurări sociale de sănătate) în cazul veniturilor obţinute din chirii de persoanele fizice, MFP afirmă că măsura are în vedere lărgirea bazei de contribuţie, reprezentând un prim pas în vederea implementării unei abordări fiscale unitare, astfel încât contribuţiile pentru sănătate să fie plătite de către persoanele care obţin venituri şi din alte surse decât cele de natură salarială.
Potrivit sursei citate, scăderea TVA pe tot lanţul de producţie şi distribuţie a pâinii, respectiv şi pentru făină şi grâu, de la 24% la 9 %, a fost asumată de către Guvern în programul de guvernare, iar măsura a fost intens solicitată şi de mediul de afaceri, fiind foarte bine primită de acesta.