Proiectul legii salarizării suplimentare a medicilor creează discriminare „neproductivă“ între angajaţii spitalului, întrucât banii privaţi vor ajunge numai la o anumită categorie de medici, restul echipei primind aproape nimic, a declarat, pentru Mediafax, vicepreşedintele CMR, Gheorghe Borcean.
„Acest proiect este de departe unul modern, îndrăzneţ, în care anumiţi medici vor primi nişte sporuri, o premiere. În realitate, însă, va crea discriminare între doctori, pe de o parte, dar şi între medici şi celelalte categorii de angajaţi“, consideră vicepreşedintele Colegiului Medicilor din România (CMR), Gheorghe Borcean.
Vicepreşedintele CMR a argumentat că banii primiţi de la pacienţii trataţi în regim privat vor ajunge, în pondere de 60 la sută, la un singur medic.
„Proiectul prevede că 60 la sută din fondurile rezultate din tratarea pacienţilor în regim privat în cadrul unităţii sunt distribuite medicului curant. Apoi, 30 la sută revine personalului implicat direct în tratarea pacienţilor în acest sistem, iar zece la sută, unităţii. Altfel spus, anestezistul, medicul de laborator, cel de la serviciul de imagistică, internistul sau mâna a doua – în cazul chirurgului, dar şi asistentele, infirmierele, brancardierul ar trebui să împartă cei 30 la sută“, a mai spus Borcean.
În aceste condiţii, spune vicepreşedintele CMR, ar putea apărea nemulţumiri în rândul angajaţilor, dată fiind discriminarea, care nu va fi deloc productivă pentru activitatea spitalului.
Şi Federaţia Solidaritatea Sanitară din România susţine că ideea salarizării suplimentare a medicilor este compromisă întrucât, prin forma sa, proiectul de act normativ „ascunde“ mai curând dorinţa impozitării excesive a veniturilor informale decât construirea unei legi care să crească gradul de satisfacţie al personalului şi al pacienţilor.
„În acest sens, un calcul simplu al rezultatelor aplicării acestui proiect de lege indică faptul că pentru 100 de lei plătiţi de un pacient care doreşte să se trateze în regim privat într-un spital public medicul va lua, după impozitare, 33 la sută din tariful aplicat, adică 33 de lei. Alte categorii de personal participante la realizarea serviciului medical primesc 16,5 lei (16,5 la sută)“, arată Federaţia, într-un comunicat remis Mediafax.
Acest lucru dovedeşte, spun sindicaliştii, că doar 49,5 la sută din tarifele aplicate vor ajunge la salariaţi, diferenţa regăsindu-se în principal la bugetul de stat. „În cazul serviciilor medicale purtătoare de TVA, analiza indică o situaţie şi mai tristă pentru salariaţi, salarizarea suplimentară a medicului reducându-se, de fapt, la circa 26,6 la sută din încasări, iar restul participanţilor la actul medical vor primi circa 13,3 la sută“, mai arată Federaţia Solidaritatea Sanitară.
Potrivit sindicaliştilor, proiectul de lege presupune că medicii vor dori să facă practică privată în spitalele publice pentru un venit situat între 26,6 şi 33 la sută din tarifele plătite de pacienţi.

Statul încasează aproape jumătate
din ceea ce se tarifează

„Analiza atentă a legii arată că statul încasează aproape jumătate din ceea ce se tarifează. Este evident astfel că proiectul salarizării suplimentare a medicilor are, de fapt, drept principal scop o creştere a încasărilor la bugetul de stat, Ministerul Sănătăţii ratând două dintre obiectivele sale esenţiale, respectiv creşterea calităţii vieţii profesionale a lucrătorilor şi, prin asta, creşterea calităţii serviciilor medicale de care beneficiază pacienţii, preferând în schimb preluarea unor atribuţii ale Ministerului de Finanţe, creşterea sumelor colectate“, se mai menţionează în comunicat.
Proiectul de lege privind salarizarea medicilor se află în dezbatere publică până la 1 septembrie.
Conform proiectului, spitalele publice vor putea organiza clinici sau secţii private, în care medicii să poată lucra după programul de lucru din unitatea de stat.
„Vorbim despre un proiect privind creşterea veniturilor medicilor, prin care urmărim creşterea veniturilor acestora, dar şi reducerea exodului, pornind de la principiul fundamental din sănătate, respectiv acela că singurii care aduc bani în sistem sunt doctorii. Potrivit noului proiect, medicul va fi obligat să opteze dacă lucrează cu normă întreagă, respectiv şapte ore, în spitalul public. În cazul în care a optat să lucreze în spitalul public cu normă întreagă, atunci în aceeaşi unitate sanitară va putea lucra peste programul de lucru, în sistem privat“, a explicat, pe 31 iulie, ministrul sănătăţii, Eugen Nicolăescu.

Struţo-cămilă:
spitalul public
cu paturi private

Altă opţiune a medicului ar fi să lucreze doar câteva ore în spitalul public, iar în rest, într-o unitate sanitară privată. „Aşadar, medicul care nu vrea să lucreze în sistemul public cu normă întreagă va face publică decizia şi atunci va avea dreptul să lucreze într-un spital privat, în cel de stat rămânând doar cu normă redusă“, a mai spus ministrul sănătăţii, într-o conferinţă de presă în care a vorbit despre proiectele legislative privind reforma în sistem.
În aceste condiţii, pentru medicii care aleg prima variantă, respectiv aceea de a fi cu normă întreagă la stat, spitalele vor pune la dispoziţia lor secţii sau paturi private.
„Fiind vorba despre un sistem privat, consultaţiile în aceste secţii vor fi plătite de către pacient, în mod direct, sau prin asigurările private ale acestuia. Tarifele perceptul de unitatea sanitară pentru secţia sau paturile private vor fi afişate. O cotă din tariful pe care îl încasează medicul îl pune la dispoziţia echipei cu care lucrează, iar o parte, spitalului“, a mai precizat atunci ministrul sănătăţii.
Nicolăescu a subliniat că toată activitatea privată din spitalul public se desfăşoară în afara programului de lucru, acest model funcţionând cu succes, de zeci de ani, în spitalele publice din Franţa.
Din suma încasată de către medic, 60% rămâne acestuia, 30% va reveni echipei medicale, iar 10% spitalului, a mai spus ministrul, precizând că numărul paturilor private nu va putea depăşi 20% din totalul celor publice.
Potrivit lui Nicolăescu, acest proiect va fi aplicat mai întâi în sistem-pilot, în primul semestru din 2014.
Elvira Gheorghiţă –
Mediafax

Medicii de familie au lansat ieri o campanie on-line pentru strângerea de semnături prin care susţin introducerea cardurilor de sănătate, dar resping ideea ca acestea să fie distribuite şi inscripţionate de către ei.
„DA cardului de sănătate! NU distribuirii! NU inscripţionării!“ – este sloganul campaniei prin care medicii de familie cer solidaritate în demersurile privind distribuirea şi inscripţionarea cardurilor de sănătate.
„Distribuirea şi inscripţionarea cardului naţional de asigurări de sănătate nu este o activitate medicală, nu se poate adresa medicului. Este o activitate consumatoare de timp şi de resurse, fără legătură cu sănătatea. În timp, medicul de familie, din garant al sănătăţii, devine poştaş, operator pe calculator, economist, jurist, orice altceva decât medic performant. Cine câştigă? Pacientul, medicul sau o birocraţie cronofagă, sufocantă şi aberantă?“, se întreabă medicii de familie.
Societatea Naţională de Medicina Familiei (SNMF) şi Federaţia Naţională a Patronatelor Medicilor de Familie (FNPMF) anunţau, la sfârşitul lunii iulie, că distribuirea cardului, editarea datelor pe card şi achiziţia cititoarelor de card trebuie să fie finalizate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS).
Anunţul a fost făcut după ce preşedintele CNAS, Cristian Buşoi, a anunţat că intenţionează să apeleze la medicii de familie pentru distribuirea şi inscripţionarea cardului de sănătate.
„În calitate de reprezentanţi ai medicilor de familie din România, SNMF şi FNPMF asigură instituţiile statului că medicii de familie sunt primii care înţeleg necesitatea informatizării în sistemul de sănătate românesc, consideră benefică apariţia cardului de asigurat şi îl vor utiliza cu mare încredere. Atragem însă atenţia că relaţia medic-pacient, alterată constant, deliberat şi profund în ultimii ani, mai ales din cauza birocraţiei din sistem, nu mai suportă degradare. Medicul trebuie să rămână medic şi nu are ce căuta ca intermediar în relaţia dintre asigurator şi asiguratul său. Medicii de familie NU vor distribui cardurile de sănătate“, au spus reprezentanţii celor două organizaţii.
În acest context, medicii de familie au lansat o petiţie on-line pentru respingerea distribuirii şi inscripţionării cardurilor.
„Colegi medici de familie, dacă vă pasă de timpul vostru, de banii voştri (şi aşa puţini), de profesia voastră nobilă şi liberală, precum şi de ceea ce aţi pierdut şi nu mai vreţi să pierdeţi din viaţa atât de încercată de «pseudoreforme» şi legislaţii aberante, semnaţi această petiţie! Colegi medici, fiţi alături de noi în apărarea demnităţii profesiunii de medic şi semnaţi această petiţie! Pacienţi actuali şi viitori, dacă doriţi un acces normal la consultaţiile medicale, un act medical de calitate, fără constrângeri legate de cerinţe birocratice care nu au valoare pentru sănătatea dumneavoastră, semnaţi această petiţie!“, au mai spus medicii de familie.
Preşedintele CNAS, Cristian Buşoi, declara, în 16 iulie, că 7,5 milioane de carduri naţionale de sănătate vor fi produse până la sfârşitul anului, dar oamenii le vor primi numai după ce medicii, spitalele şi laboratoarele vor avea cititoare, precizând că acestea ar putea fi folosite din 2014.
Elvira Gheorghiţă –
Mediafax