De mâine se vor derula probele scrise ale bacalaureatului. Prima testare va fi la limba şi literatura română pentru care s-su înscris 2064 de candidaţi. Examenul se va desfăşura în 11 centre , dintre care şapte în Craiova şi patru în judeţ. Conform metodologiei, azi 25 august a avut loc extragerea comisiilor pentru prima probă scrise. Extragerile au fost publice şi s-au derulat începând cu ora 9.00 în amfiteatrul Inspectoratului Şcolar Judeţean Dolj.
Salon Internaţional de Carte în cadrul Sărbătorii Naţionale „Limba Noastră cea Română”, la Chişinău
Salonul Internaţional de Carte (SIC) va fi inaugurat la 31 august, în cadrul Sărbătorii Naţionale ‘Limba Noastră cea Română’, la Biblioteca Naţională a Republicii Moldova. Evenimentul se va desfăşura sub patronatul UNESCO şi al Primei Doamne a Republicii Moldova Margareta Timofti, informează Institutul Cultural Român ‘Mihai Eminescu’ din Chişinău, citat de agerpres.ro.
La Salon, aflat la cea de-a XXII-a ediţie, vor participa patru edituri din România: Editura ICR, Editura Muzeului Literaturii Române, Editura Tracus Arte şi Editura Adenium.
Pe data de 2 septembrie, ICR Chişinău va organiza două lansări de carte editate de Editura ICR: Catalogul covoarelor basarabene, de Varvara Buzilă, şi Povestea vieţii mele, de Ecaterina Chele. În aceeaşi zi vor fi organizate lansări de carte din partea celorlalte edituri invitate la Salon.
Pe data de 3 septembrie, la închiderea Salonului Internaţional de Carte, ICR Chişinău va acorda o serie de premii:
– Premiul ‘Mihai Eminescu’ pentru cel mai bun volum de versuri prezentat la salon
– Premiul ‘Titu Maiorescu’ pentru eseu şi critică literară
– Premiul ‘A.D.Xenopol’ pentru istorie
– Premiul ‘Liviu Rebreanu’ pentru proză
– Premiul ‘Nicolae Labiş’ pentru debut
SIC va cuprinde în programul său expoziţia-târg care va prezenta publicului producţia a peste 300 edituri din 18 ţări, jurizarea acestei producţii în vederea acordării premiilor SIC, un vast program de acţiuni culturale şi ştiinţifice incluzând o amplă suită de lansări şi prezentări de cărţi noi, ateliere de creaţie, o masă rotundă consacrată politicilor editoriale actuale, expoziţii de grafică de carte, pictură şi exlibris, un atelier de traducere cu participare internaţională, o seară de creaţie a artistului poporului din Republica Moldova, tenorul Mihai Munteanu, un colocviu biblioteconomic internaţional pe temele actuale ale biblioteconomiei contemporane, un atelier de creaţie al graficienilor care au ilustrat cărţile lui Spiridon Vangheli, o şedinţă expres a cenaclului ‘IDEAL’ cu genericul ‘Odă limbii române’, un OPEN MIC al cenaclului REPUBLICA, o şedinţă tematică a Ateneului MOLDOVA şi multe alte activităţi consacrate cărţii, lecturii, bibliotecilor, cu participarea scriitorilor, muzicienilor şi artiştilor plastici.
La bronzat cu steluţa Radio Sud
Mascota Radio Sud a ieşit la o nouă şedinţă de bronzat, alături de echipa postului, vineri, 23 august, la Plus Aqua. Vremea a ţinut cu Radio Sud şi de această dată, toţi cei prezenţi având parte de soare din plin. Steluţa a simţit nevoia să se răcorească, astfel încât puţin a lipsit ca mascota să plonjeze în piscină. În cele din urmă, aceasta s-a rezumat doar la stropitul grijuliu al echipei, pentru ca DJ-ii să nu se topească de căldură.
Ca întotdeauna, copiii au fost cei mai fericiţi, urmărind mascota printre şezlonguri, îmbrăţişând-o pătimaş şi fotografiindu-se alături de ea. Drept recompensă pentru primirea entuziastă, cei mici au avut întâietate la premii.
Şi celor mari le-a făcut plăcere vizita mascotei, pozându-se alături de aceasta şi amuzându-se de mişcările sale de dans.
Cei care au avut radioul pe frecvenţa 97,4 FM, între orele 12.00 şi 14.00, au putut asculta intervenţiile live ale echipei de pe marginea piscinei, care a încercat să transmită puţin din atmosferă şi pe calea undelor.
Urmăriţi Radio Sud pentru a afla unde îşi va face mascota următoarea apariţie!
Fotografiile de vineri se găsesc pe contul de Facebook al Radio Sud Craiova: http://www.facebook.com/RadioSud97.4
Click News
Comuna doljeană Leu tinde spre zona euro
http://www.youtube.com/watch?v=mod5F6PaCD4
Văduvită de fonduri europene, comuna Leu şi-a propus să iasă la atac în sesiunea de proiecte 2014-2020 şi să atragă cât mai mulţi bani de la Uniunea Europeană, pentru a ajunge o comună de nivel european. Aceasta ar fi necesitatea celor aproape 5.000 de locuitori ai comunei, din Leu şi Zănoaga, resimţită de primarul Iulian Cristescu. Până să vină banii europeni, edilul a demarat o serie de lucrări cu fonduri proprii pentru a schimba faţa localităţii. Bugetul este de aproape şase milioane de lei, nevoile sunt multe, dar Iulian Cristescu crede că „se pot face lucruri deosebite de care oamenii să fie mândri, dacă eşti serios“. Edilul consideră că şcolile şi drumurile au prioritate, dar are şi alte planuri pentru a atrage investitorii într-o localitate cu 12.000 de hectare de teren extravilan aflată la 23 de kilometri de Craiova.
Un august în flăcări, aşa a fost catalogată această lună de primarul comunei Leu, Iulian Cristescu. Nu doar pentru arşiţa de afară, ci şi pentru că atât autorităţile, cât şi localnicii sunt într-un foc continuu. Primele pentru că trebuie să pună la punct „o serie de obiective sociale, economice şi administrative de pe raza comunei“, oamenii pentru că sunt ocupaţi cu strânsul recoltei. Pe străzile şi uliţele din Leu nu este prea multă agitaţie în timpul săptămânii, localnicii stând mai mult pe câmp.
În schimb, la primărie este forfotă mare. „În această lună reuşim să recepţionăm câteva obiective de interes pentru comună, fie că e vorba de investiţii, de reabilitări sau de achiziţii importante. Leul nu a beneficiat de programe europene, tot ce s-a făcut a fost cu fonduri proprii. Eu sunt la primul mandat, dar spun că se pot face lucruri deosebite dacă eşti serios“, afirmă primarul Iulian Cristescu. „Ne axăm să plătim realitatea, pentru că facem totul din fonduri proprii şi nu ne permitem să aruncăm cu banii. Dacă plătim pentru lucrurile reale, rezultatele se văd“, adaugă acesta.
Autogreder pentru drumuri
Cum drumurile sunt o problemă în Leu, recunoscută de autorităţi, primăria a făcut demersuri pentru achiziţionarea unui autogreder. Acesta a fost primit miercuri şi a costat bugetul local 345.000 de lei. „Acest autogreder este util, având în vedere suprafaţa de teren pe care o avem în extravilan, iar acolo drumurile sunt prăpădite şi oamenii abia pot să ajungă să-şi ia culturile. Şi drumurile de la noi, 45 de kilometri de intravilan, necesită reparaţii, şi vreau să vă spun cu părere de rău că până la această dată nu avem 100 de metri de asfalt în comuna noastră. Mă refer la drumurile comunale. Am încercat înainte de Paşte ca toate străzile şi uliţele să fie îndreptate, iar unde s-a putut am pus şi câte o plombă, şi spuneau cetăţenii că nu au văzut până acum ca pe raza comunei să ajungă un autogreder. El ne va fi util primăvara şi toamna pentru drumuri, şi iarna pentru deszăpezire, şi se alătură buldoexcavatorului şi tractorului cu remorcă din dotare“, susţine edilul. Acesta a ţinut să menţioneze colaborarea foarte bună pe care o are cu consiliul local şi faptul că hotărârile şi dispoziţiile adoptate sunt, ca număr, peste cele date de consiliile oraşelor din judeţ. „Suntem mândri că toate au primit aviz de legalitate şi nu au mai fost probleme legislative“, a adăugat primarul.
Să vină investitorii!
În comuna Leu s-a reactualizat Planul Urbanistic General, lucru care aduce mari avantaje localităţii, după cum susţine edilul Iulian Cristescu. „Mărind intravilanul comunei, fiind aproape şi de Craiova, dăm posibilitatea investitorilor să vină şi să facă producţie, chiar să se stabilească aici. Am reuşit acest lucru cu nişte tineri care au o firmă de fier forjat şi termopane, pe care le şi exportă în Italia şi Franţa. Acolo unde sunt amplasaţi, pe linia de electricitate care deservea irigaţiile, era totul căzut. În parteneriat cu ei am mai pus doi stâlpi, am vopsit consolele, am pus un transformator, iar acum în lanul de porumb arde un bec. Şi se face şi producţie“, spune primarul din Leu.
O altă investiţie în comună sunt parcurile fotovoltaice, care se întind pe o suprafaţă de 23,5 hectare. „Sunt două parcuri fotovoltaice, iar recent un investitor ceh a depus o documentaţie pentru încă unul. Încercăm să facem măcar la unul un sediu social la Leu, pentru a plăti taxele şi impozitele aici, nu la Bucureşti, că sunt destui bani acolo. Printre agenţii economici mari, mai avem o firmă care face plase sudate şi mai nou cuie şi care are 200 de angajaţi“, mai spune edilul comunei. La acestea se adaugă firmele din agricultură. „Din cele 12.000 de hectare de teren arabil, 5.000 sunt la societăţi. Eu îi încurajez pe aceşti investitori care lucrează pământul şi îşi achită datoriile“, afirmă primarul. Principalele culturi sunt grâul, porumbul şi floarea-soarelui, iar producţia a fost bună anul acesta.
Vor partea Leului din banii europeni
Pentru ca Leul să se dezvolte este însă nevoie de bani europeni, iar autorităţile ştiu acest lucru. „Avem mai multe proiecte pentru următoarea sesiune cu fonduri europene pe care nu dorim să o ratăm“, spune Iulian Cristescu, pentru care patru lucruri sunt prioritare: apă, canalizare şi staţie de epurare la Zănoaga, extinderea reţelei de apă şi canalizare la Leu, renovarea completă a şcolii din Leu şi rezolvarea problemei cu drumul gării. „Leul a cam rămas în urmă cu fondurile europene şi ţin neapărat ca Ministerul Dezvoltării să-şi ducă la capăt propunerea făcută înainte de campanie, prin care ne spunea că în Zănoaga va fi început sistemul de apă şi canal, cu staţie de epurare a apelor. Acolo, oamenii încă îşi iau apă cu găleata de la suprafaţa solului. Este de neconceput să locuieşti la drum european, să oprească o maşină europeană, să ceară o cană cu apă şi noi să luăm apa de la nivelul solului. O să cer autorităţilor să se aplece asupra noastră, să înţeleagă necesitatea şi oportunitatea ca această investiţie să fie aprobată în satul Zănoaga, pentru că avem documentaţia, a fost aprobată iniţial, dar s-a reluat procedura. Nu putem să renunţăm pentru că nu le putem spune oamenilor că cineva nu ne iubeşte, acolo sus, şi că nu vor avea apă, deşi toată documentaţia este aprobată. S-au dat bani pentru diverse sătuce, nu spun că nu au avut nevoie, dar acum a venit şi timpul nostru. Şi noi avem nevoie de sistem de apă la Zănoaga“, a precizat hotărât primarul. În ceea ce priveşte drumul gării, edilul spune că s-au făcut şi se fac în continuare demersuri pentru ca acesta să fie asfaltat sau betonat.
Bin Laden a ajuns din „terorist“ şef de bibliotecă
Bin Laden Vîrtosu a devenit cel mai cunoscut copil din Leu datorită numelui său. Băiatul s-a născut la doar câteva zile după atentatele din 2001 de la New York, astfel că tatăl său a ales să îl boteze Bin Laden, după numele celui mai de temut terorist din lume.
Cel căruia până cu puţin timp în urmă numele i se potrivea ca o mănuşă, a devenit acum „şeful“ bibliotecii din comună. Băiatul vine des la bibliotecă, mai ales de când se poate bucura de internet cu ajutorul programului Biblionet. L-am găsim pe Bin Laden în faţa calculatorului, pe facebook, ţinând legătura cu familia sa. „Vin aici să vorbesc cu mami, cu sora mea, să mă joc şi să ascult muzică. Stau numai o jumătate de oră pentru că atât avem voie“, ne povesteşte micuţul. Acesta a fost numit şef de către bibliotecara Nuţica Păunescu ca o soluţie de a-l face mai responsabil, pentru că Bin Laden trebuie să aibă grijă de comportamentul celor care vin aici.
Primăria comunei Leu îi încurajează, de altfel, pe copii să citească, iar la fiecare carte împrumutată aceştia primesc o bombonică. „De când s-a pus în aplicare proiectul Biblionet, biblioteca este mult mai căutată de copii. În timp ce așteaptă să se elibereze calculatoarele, cei mici mai frunzăresc câte o cărticică. Fiecare poate să stea pe internet doar o jumătate de oră“, ne spune Nuţica Păunescu. Biblioteca are aproximativ 13.000 de volume şi se află în clădirea recent reabilitată căreia i s-a păstrat denumirea de „Şcoala de fete“.
„La Şcoala de fete era necesar să se facă ceva pentru că atunci când treceai pe acolo aveai impresia că se prăbuşeşte. Burlanele erau căzute, se vedea cărămida“, susţine primarul Iulian Cristescu. După reabilitare, clădirea şi-a păstrat numai denumirea „pentru că așa o știau localnicii“, însă aici sătenii au, pe lângă bibliotecă, un infocentru și Serviciul de Evidență a Populației, care deserveşte zece comune. „Avem un ghişeu unic, unde omul vine să-şi depună actele, merge mai departe, îşi face poza, şi apoi iasă şi buletinul. Chiar astăzi (joi – n.r.) am achiziţionat două calculatoare necesare desfăşurării activităţii privind noile măsuri cu spaţiul Schengen“, mărturisește edilul comunei.
Leul are premianţi la învăţătură
Învățământul a fost întotdeauna încurajat în comuna Leu, așa că performanțele nu au întârziat să apară. Directorul Şcolii „Nică Barbu Locosteanu“, Anicuța Beţiu, se mândreşte cu rezultatele deosebite pe care elevii le-au avut de-a lungul anilor de studiu. „De exemplu, eleva Mădălina Stănășel a participat anul trecut la Olimpiada de Matematică, la faza pe țară, iar anul acesta a obținut locul patru la nivel naţional, la Concursul de Fizică-Chimie «Impuls Perpetuum». Avem elevi foarte buni, care vin la şcoală şi sunt dornici să înveţe. De aceea sunt şi asemenea rezultate», a spus Anicuţa Beţiu.
Directoarea şcolii din Leu susţine că primăria se implică în motivarea olimplicilor, aceştia primind premii în bani pentru reuşitele lor.
Pentru Primăria Leu nu doar elevii au prioritate, ci şi clădirile în care aceştia învaţă. Edilul Iulian Cristescu şi-ar dori ca Şcoala „Nică Barbu Locosteanu“ să nu mai arate ca şi cum „ar fi desprinsă dintr-un oraș minier“. Pentru că investiţia este costisitoare pentru bugetul local, primarul se gândeşte să acceseze fonduri europene pentru modernizarea clădirii. „Şcoala arată bine pe interior, dar la aspectul exterior mai avem mult de lucru. Clădirea are nevoie de reabilitare, iar consilul local este neputincios. O centrală termică la o clădire cu două niveluri înseamnă investiţii mari, investiţii care trebuie făcute şi în acoperiş, şi în sala de sport, de aceea ne gândim la un proiect european pentru astfel de lucrări“, spune primarul comunei.
Cu toate acestea, primăria a demarat unele lucrări la Şcoala din Leu, iar până la începerea noului an școlar băile vor avea un aspect modern. O echipă de muncitori lucra de zor la reabiliterea grupurilor sanitare. „Pentru băi mai trebuie doar să alegem gresia şi faianţa, iar dacă nu ne încadrăm în bugetul acordat, prefer să plătesc din buzunarul meu, numai să știu că o să le placă celor mici. Copiii trebuie să se simtă ca acasă, nu ca într-o instituție”, ne spune plină de entuziasm directoarea Anicuța Beţiu. Și școala din Zănoaga este în renovări. După ce, în toamna anului trecut, au fost făcute grupuri sanitare în incinta școlii, dotate cu apă caldă și încălzire, până la începerea noului an școlar o să fie reabilitate sălile de clasă și exteriorul.
Pe lângă reabilitarea școlilor, Primăria Leu s-a ocupat și de sediul administrativ al fostei primării din Zănoaga. „Este un sediu important pe care noi ne-am hotărât să-l utilizăm la cote maxime pentru oamenii de acolo, pe care vrem să-i ţinem strâns legaţi de comunitatea noastră. Am vrut să facem aceste reabilitări pentru a păstra legătura cu oamenii din sat, să avem un om acolo pentru a nu-i mai pune pe drumuri până la Leu pentru o adeverinţă“, explică primarul comunei.
Grădină de vară pentru plimbări şi spectacole
Primarul Iulian Cristescu ţine la tradiţiile culturale ale comunei şi astfel a demarat lucrările pentru amenajarea unei grădini de vară, în locul unde se afla fostul cămin cultural, distrus de flăcări. „Sperăm ca până la 15 septembrie să fie gata, iar ziua comunei din acest an, pe care noi o sărbătorim în prima parte a lunii octombrie, să se desfăşoare aici“, afirmă edilul comunei. Lucrările se fac cu oamenii care primesc ajutor social de la primărie, la fel ca şi în cazul reabilitării vestiarelor de la stadion.
Despre ce o să găsească sătenii în grădina de vară ne vorbeşte primarul comunei: „Sper să fie ceva deosebit nu doar pentru Leu, ci şi pentru comunele din jur. Încercăm să redăm comunei hora satului. Va fi o scenă în aer liber unde se vor ţine spectacole, iar pentru amenajarea grădinii o să punem pavele, flori şi arbuşti ornamentali“. Edilul vede grădina de vară şi ca un părculeț căruia tinerii i-au dus dorul până acum.
Balta de la Leu, o posibilă zonă de agrement
Comuna Leu dispune de două bălţi, una de 8,5 hectare şi alta de 4,5 hectare, despărţite printr-un dig. Aici primăria intenţionează să atragă un privat pentru un parteneriat şi să transforme zona într-una de agrement. „Am convins consiliul local de necesitatea şi oportunitatea închirierii uneia dintre bălţi, pentru că în ultimul timp aceste bazine piscicole erau braconate şi trebuia să facem cu toţii de pază. Am observat că oamenii aleg să se relaxeze în weekenduri sau de sărbători pe malul lacului, la un grătar, la un pescuit. Balta este bine aşezată, la hotarul cu Ghindeni, iar acolo se pot face pontoane de pescuit, se poate pune peşte, pentru că acum nu mai este, dar se spunea că era peşte mare de-l trăgeai cu calul. Balta are izvoare foarte bune, naturale şi atunci de ce să nu fructificăm acest lucru? Se pot face şi cabane, şi un teren de sport. O să facem şi drumul bun până la baltă, pentru ca oamenii să vină direct din drumul european să se relaxeze aici, să servească un suc, o cafea. Nu ar strica Leului să ardă un bec şi aici la baltă, cum m-am exprimat şi cu cel montat în lanul de porumb“, a precizat primarul Cristescu.
Târgul, vopsit în alb-albastru
Târgul de săptămână din Leu a fost şi el modernizat, iar acum comercianţii vând în condiţii mult mai bune. Primăria a organizat puţin activitatea de aici şi a construit şi o hală pentru brânzeturi. „Înainte, legumele, fructele, brânza stăteau pe jos. Acum am făcut mese, am bentonat aleile, am pus piatră între mese, pentru ca oamenii să nu mai stea prin ţărână şi prin apă, iar faţa târgului s-a schimbat radical. Nu ne-a fost greu să dăm cu nişte vopsea şi cu o mână de var, iar alb-albastrul dă bine pentru judeţ şi pentru metropola sa, Craiova, pentru toţi oltenii de altfel“, susţine viceprimarul Auraş Vasile-Botofei. Acesta a mai menţionat că duminica târgul este arhiplin şi că aici găseşti tot ce vrei: animale, cereale, legume, fructe, haine şi alimente.
Primăria se mai mândreşte nu doar cu renovarea târgului, a şcolilor şi grădiniţelor, ci şi cu repunerea în valoare a „Fântânii mireselor“ din Zănoaga şi cu renovarea dispensarelor din comună. Unul dintre medicii de familie din Leu, Maria Lică, susţine că în general oamenii se prezintă la control, principala problemă fiind cea a urmării unui tratament consecutiv, din lipsa posibilităţilor materiale.
Din cele cinci biserici din comună, două sunt monumente istorice, lângă cea din Zănoaga existând şi un arbore, despre care oamenii spun că are 250 de ani.
Primarul Cristescu, la ceas aniversar
Salariaţii Primăriei Leu urează domnului primar Iulian Cristescu, la împlinirea unei frumoase vârste, multă sănătate, prosperitate, îndeplinirea tuturor dorinţelor pe care şi le-a propus, pentru ca această comună să înflorească şi să strălucească precum gospodăria dumnealui. La mulţi ani, alături de familie şi de comunitatea locală Leu!
De unde vine numele comunei Leu
Primarul Iulian Cristescu a povestit de unde vine numele comunei: „În timpul luptelor cu turcii, aceştia aveau câţiva lei cu care îi speriau pe localnici. Aceştia s-au supărat însă într-o seară, au prins leii în valea Bisericii şi i-au omorât“
Roxana Nica, Marian Apipie
Personalitatea săptămânii
Lucia Sturdza Bulandra
Lucia Sturdza-Bulandra a fost una dintre marile figuri ale scenei românești, de neuitat în roluri de compoziție din dramaturgia universală și națională, spirit organizatoric, talent pedagogic ce a format generații întregi de actori.
În 1898, la 25 de ani, absolventă a Facultăţii de litere şi filologie, dar negăsindu-şi post în învăţământ, independenta şi curajoasa urmaşă a domnitorului Sturdza a acceptat un post de actriţă la Teatrul Naţional, într-un timp în care tagma actoricească era încă privită cu un condescendent dispreţ. La fel cum avea să devină marea profesoară a unor monştri sacri ai scenei teatrale, precum Radu Beligan sau Victor Rebengiuc, Lucia Sturdza a urmat cursurile de la Conservator ale Aristizzei Romanescu (minunat evocată după un secol de Ioana Bulca în filmul „Restul e tăcere“ de Nae Caranfil), deoarece, spunea ea „cultura fără talent, cât şi talent fără cultură nu pot făuri un actor desăvârşit“.
În 1914, împreună cu soțul ei, a întemeiat o companie particulară. Din 1947 până la sfârșitul vieții a fost directoarea Teatrului Municipal din București, astăzi Teatrul „Bulandra“.
Lucia Sturdza Bulandra a jucat în doar două filme: „Amor fatal“, 1911 şi „Escadrila albă“, 1943.
A scris „Actorul şi arta dramatică“ şi a tradus numeroase piese din limbile franceză, italiană, germană şi engleză. Primeşte mai multe distincţii, cum ar fi Bene Merenti, clasa I, Meritul Cultural, clasa I şi clasa II, Ordinul Muncii, clasa I, Steaua Republicii, titlul de Artist al Poporului. Inteligentă, independentă, dreaptă şi generoasă, Doamna de fier a scenei a căzut pe o scară în plină iarnă şi a murit.
„Vioara lui George Enescu“, la Lisabona
Violonistul Gabriel Croitoru şi pianistul Horia Mihail vor susţine recitalul „Vioara lui George Enescu“, pe 5 septembrie, în Lisabona.
În deschiderea recitalului, Oltea Şerban-Pârâu, redactor-şef la Radio România Cultural şi director artistic al Orchestrelor şi Corurilor Radio, va susţine o scurtă conferinţă despre importanţa Festivalului Internaţional „George Enescu“ şi despre invitaţii de prestigiu pe care îi va avea în acest an, despre concertul „Vioara lui George Enescu“ şi despre expoziţia fotografului Virgil Oprina. Evenimentul, compus din cele două momente, este conceput ca avanpremieră a celei de-a XXI-a ediţii a Festivalului Internaţional „George Enescu“.
Pornind de la proiectul „Vioara lui George Enescu la sate“, promovat în turneu naţional de Radio România Cultural, şi în contextul promovării Festivalului Internaţional „George Enescu“ în Portugalia, Institutul Cultural Român de la Lisabona colaborează în premieră cu Centro Cultural de Belém.
„Vioara lui George Enescu la sate“ este o călătorie muzicală, o inedită colaborare între două personalităţi ale scenei muzicale româneşti şi internaţionale: Gabriel Croitoru, muzicianul care are privilegiul de a cânta pe vioara Guarneri del Gesu care i-a aparţinut lui George Enescu (instrument aflat în prezent în patrimoniul Muzeului Naţional „George Enescu“), şi Horia Mihail, unul dintre cei mai renumiţi pianişti români ai momentului.
Mediafax
Dinel Staicu a tratat soluţia judecătorilor ca pe o „marfă“
Dinel Staicu a dovedit perseverenţă infracţională şi a tratat ca pe o „marfă“ soluţia dorită, dând mită magistraţilor peste un milion de euro, sumă considerată de el imposibil de refuzat, arată Curtea de Apel în motivarea deciziei de arestare a omului de afaceri, în dosarul judecătoarei Cîrstoiu.
Curtea de Apel Bucureşti a decis, în 14 august, arestarea preventivă pentru 29 de zile a lui Dinel Staicu şi a Ioanei Carmen Popescu, fost director general la SC BDJ Craiova, fiind acuzaţi că i-ar fi dat mită judecătoarei Veronica Cîrstoiu, cercetată în acelaşi dosar.
Instanţa arată în motivarea deciziei, dată publicităţii joi, că din postura persoanei care era dispusă şi avea disponibilitatea financiară de a plăti oricât pentru „dreptatea“ pe care dorea să o obţină, cu orice preţ, Dinel Staicu a dovedit perseverenţă infracţională şi dispreţ faţă de principiile care guvernează ordinea de drept, fiind ajutat, în acest sens, de Carmen Ioana Popescu şi de fratele lui, Marian Staicu.
Dinel Staicu a urmărit prin acţiunile de corupere a judecătorilor desfiinţarea hotărârii definitive prin care a fost condamnat la şapte ani închisoare, dar şi „înlăturarea, implicită, a obligaţiilor civile în cuantum de aproximativ 4.000.000 de euro, în condiţiile în care finalizarea acelui proces a presupus parcurgerea a trei grade de jurisdicţie“, a scris instanţa în motivare.
„Luând cunoştinţă de dificultăţile pe care judecătorii susceptibili de a fi corupţi le întâmpinau pentru înlăturarea condamnării definitive din acel dosar, inculpatul Staicu Dinel s-a folosit de experienţa dobândită ca om de afaceri şi a înţeles să trateze ca pe o «marfă» soluţia dorită, astfel că a promis şi, apoi, a remis magistraţilor, cu titlu de mită, o sumă foarte mare de bani, de peste 1.000.000 de euro, pe care a considerat-o ca fiind imposibil de refuzat“, a precizat instanţa.
Judecătorul care a dispus arestarea a mai arătat că, din probele administrate, a rezultat că atât Dinel Staicu, cât şi Carmen Ioana Popescu au făcut demersuri pentru preconstituirea unei apărări, „urmărind înlăturarea posibilităţilor clasice de obţinere a probelor şi de tragere a lor la răspundere penală“.
„Este de neacceptat că ar fi posibil ca cetăţenii acestei ţări să aibă percepţia că soluţia într-o cauză penală ar putea fi cumpărată şi că supremaţia legii ar putea fi înfrântă prin coruperea magistraţilor“, a scris judecătorul în motivare.
Dinel Staicu a recunoscut, în faţa instanţei, comiterea faptei pentru care este cercetat, arătând „că se consideră a fi autorul moral al infracţiunii de dare de mită“, care s-a concretizat prin faptele săvârşite de fratele său şi de două avocate, faţă de magistraţii „pe care nu i-a cunoscut, dar i-au soluţionat favorabil contestaţia în anulare în baza căreia a fost pus în libertate“, iar din aceste motive a fost de acord cu admiterea propunerii de arestare.
Judecătorul a apreciat că gradul concret de pericol pentru ordinea publică generat de faptele săvârşite de Staicu şi Popescu trebuie analizat şi în contextul infracţiunii de luare de mită comise de judecătoarea Veronica Cîrstoiu.
Decizia Curţii de Apel Bucureşti a fost contestată la instanţa supremă doar de Ioana Carmen Popescu. Magistraţii instanţei supreme au respins, miercuri, recursul Ioanei Popescu.
Judecătoarea Veronica Cîrstoiu şi fiul acesteia, Florin Cergan, au fost arestaţi preventiv, în 9 august, de Curtea de Apel Bucureşti, în dosarul în care sunt acuzaţi de complicitate la trafic de influenţă şi luare de mită pentru soluţii favorabile în dosare, printre care şi cel al lui Dinel Staicu.
În motivarea deciziei de arestare preventivă, instanţa a arătat că judecătoarea Veronica Cîrstoiu a primit de la Dinel Staicu, prin intermediul avocatei acestuia, Adriana Dascălu, 630.000 de euro pentru a anula condamnarea la şapte ani de închisoare cu executare primită de Dinel Staicu în dosarul fraudării Băncii Internaţionale a Religiilor (BIR).
Procurorii DNA au stabilit că, în perioada august 2011 – ianuarie 2012, Adriana Dascălu a pretins de la Dinel Staicu 2,5 milioane de euro, sumă redusă ulterior la două milioane de euro şi apoi la 1,5 milioane de euro, spunând că are influenţă asupra celor trei magistraţi din completul de la Curtea de Apel Bucureşti care judeca atunci contestaţia în anulare formulată de Staicu în dosarul fraudării BIR. Din completul care a judecat contestaţia în anulare au făcut parte Veronica Cîrstoiu, Dumitriţa Piciarcă şi Liliana Bădescu.
Astfel, în urma înţelegerii cu Dinel Staicu, avocata Adriana Dascălu ar fi primit, în luna ianuarie 2012, o primă tranşă de 1,2 milioane de euro şi a stabilit ca diferenţa de 300.000 de euro să îi fie dată după ce instanţa pronunţa admiterea contestaţiei în anulare, au notat judecătorii în motivarea deciziei de arestare a judecătoarei Veronica Cîrstoiu şi a fiului acesteia, Florin Cergan.
Deşi în 22 februarie 2012, completul de judecată format din Veronica Cîrstoiu, Dumitriţa Piciarcă şi Liliana Bădescu a anulat condamnarea la şapte ani de închisoare cu executare, Dinel Staicu nu i-a mai dat avocatei Adriana Dascălu diferenţa de 300.000 de euro.
Omul de afaceri Dinel Staicu şi Ioana Carmen Popescu, fost director general la SC BDJ Craiova, au fost acuzaţi de dare de mită şi, respectiv, complicitate la această infracţiune, fiind reţinuţi în 13 august şi arestaţi o zi mai târziu.
În acelaşi dosar mai sunt cercetaţi fratele lui Dinel Staicu, Marian Staicu, Costinel Dinişoară şi Ionuţ-Cătălin Butaru-Nistor, pentru complicitate la dare de mită.
Judecătoarele Veronica Cîrstoiu, Dumitriţa Piciarcă şi Liliana Bădescu au fost cercetate de procurorii anticorupţie pentru abuz în serviciu în legătură cu modul în care au decis anularea deciziilor anterioare ale instanţelor prin care Dinel Staicu a fost condamnat la şapte ani de închisoare cu executare în dosarul fraudării BIR.
În final, DNA a dispus scoaterea de sub urmărire penală a celor trei judecătoare, care, în paralel, au fost verificate disciplinar de către Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
Secţia pentru judecători în materie disciplinară a CSM a respins, în 4 decembrie 2012, ca neîntemeiată, acţiunea disciplinară împotriva judecătoarelor Liliana Bădescu, Veronica Cîrstoiu şi Dumitriţa Piciarcă.
Cătălina Cocoloş –
Mediafax
Luminiţa Gheorghiu: Este greu să ieşi din culorile unui personaj şi să te dedici altuia
Luminiţa Gheorghiu a declarat, într-un interviu acordat Agerpres, că aşteaptă cu nerăbdare reacţia publicului la noua producţie semnată de regizorul cu care a colaborat şi la „Moromeţii“. Filmul „Sunt o babă comunistă“, o producţie MediaPro Pictures, va fi lansat astăzi în cinematografele din toată ţara.
Agerpres: La mai puţin de jumătate de an după succesul cu „Poziţia copilului“ aveţi o nouă premieră, cu un alt film, şi un alt registru. Cum credeţi că va fi primit de public?
Luminiţa Gheorghiu: Niciodată nu ai cum să ştii cum simpatizează sau nu publicul cu filmul pe care-l faci, pe care l-ai făcut, pentru că, dacă „Poziţia copilului“ a avut succes, asta nu reprezintă nimic pentru filmul acesta. A fost un alt subiect şi publicul a mers poate cu subiectul acela, deci nu ştiu ce să cred. Sunt semnale bune că publicul ar fi de partea noastră pentru că a fost în avanpremieră la „Anonimul“ şi am înţeles de la Stere Gulea că reacţiile au fost excepţionale, ceea ce mă bucură foarte tare. Şi eu aştept curioasă această reacţie, aştept chiar foarte curioasă.
Agerpres: Cât de greu este pentru un actor să facă două roluri atât de diferite într-un timp atât de scurt?
Luminiţa Gheorghiu: Este greu, pentru că trebuie să ieşi din toate culorile personajului pe care l-ai interpretat şi să te dedici celuilalt. Nu este simplu pentru că ai stat mult timp cu un alt personaj, până să-l filmezi. Ai stat, te-ai gândit, te-ai răzgândit, ai vorbit cu regizorul, deci este o muncă… şi mai ales la „Poziţia copilului“, slavă Domnului, că am avut timp să pritocim, şi atunci nu ne-a fost uşor. Dar, unde n-ar da Dumnezeu ca actorul român să aibă măcar un rol principal într-o stagiune. De fapt, hai să ne gândim cum fac actorii importanţi din America. Ei nu se mai plâng, fac rol după rol şi, fiind profesia ta, te bucuri. Dar acum s-a întâmplat pur şi simplu aşa şi a fost bine, a fost un noroc.
Agerpres: Faceţi parte din generaţia care a cunoscut şi perioada comunistă. V-a ajutat acest lucru în crearea personajului?
Luminiţa Gheorghiu: Aş răspunde în felul următor: dacă ar trebui să o joc pe regina Angliei, ar trebui să stau acolo? Suntem actori şi putem culege date informative. Ce am avut eu important de rezolvat a fost următorul lucru, am mai spus-o şi o repet – a trebuit să mă decid asupra unor situaţii care acuză comunismul şi altele care acuză capitalismul. Am cunoscut pe propria piele toate cozile interminabile la alimentele pe cartelă, cozile la benzinării când stăteam cu o fetiţă în maşină şi cu cealaltă în burtică. Puneam maşina de seara ca să mă duc dimineaţă devreme la coadă la benzină, iarna îngheţai pur şi simplu, nu era deloc uşor. Şi iarăşi, după cum am mai spus, am trăit în acea perioadă comunistă, am trăit perioada marilor spectacole ale teatrelor bucureştene. Spun bucureştene pentru că aici eram, sunt la fel de sigură că şi în provincie era o perioadă înfloritoare şi m-am bucurat. Încerc să-mi aduc aminte şi, de fapt, îmi aduc aminte de acel lucru din perioada aceea. Nu mai vreau să-mi aduc aminte cum făceam rost de carne şi o porţionam să fie pentru fetiţe. Dar uitaţi cum această mamă, această Emilie a mea, a noastră, din film, cum face acest sacrificiu maxim, îşi vinde casa ca să-şi ajute fata care trăieşte în capitalism.
Agerpres: După rolul din „Moromeţii“, cum a fost reîntâlnirea cu regizorul Stere Gulea?
Luminiţa Gheorghiu: Nu mi s-a părut că a trecut atât de mult timp. Nu ştiu să spun de ce, poate că lucrurile au fost atât de minunate la „Moromeţii“, a ieşit un film care a trecut bariera timpului şi am fost încântată după Revoluţie să aud cât de multă lume iubeşte acest film, tinerii în special, şi atunci cred că am trăit tot timpul cu „Moromeţii“ în suflet, indiferent ce am mai jucat pe parcurs. Reîntâlnirea a fost ca şi cum ne-am fi văzut ieri, ca să spun, dar fără să vreau să exagerez. A fost foarte plăcută. Asta nu înseamnă că lucrul la film a fost mai puţin greu pentru că niciodată nu mi se pare nimic simplu atunci când trebuie să faci un lucru bine.
Agerpres: Dar colaborarea cu Marian Râlea, cu care aţi jucat o perioadă şi pe scena Teatrului „Bulandra“?
Luminiţa Gheorghiu: Am jucat foarte mult în teatru. Îl ştiam şi îl iubeam. Era un om foarte vesel, cu mult umor, un coleg pe care te puteai baza, dar acum, văzându-l cu atâta farmec, a fost o atât de mare plăcere şi am avut o siguranţă lângă el, este absolut extraordinar acest actor, ca şi prietena mea Anca Sigartău, cu care am avut de jucat, alături de care eu am jucat mult în teatru, iar în film jucăm pentru prima oară şi sper să o mai facem şi în continuare. Cu Ana Ularu, iarăşi am mai avut întâlniri în alte filme şi ne-am simţit oarecum o familie. A fost foarte bine. E bine când lucrezi lângă oameni cu care ai mai lucrat, ai deja un avans, asta nu înseamnă că e o problemă dacă joci prima dată alături de cineva alături de care nu ai mai jucat.
Agerpres: Credeţi că pentru a avea succes în România este nevoie mai întâi de confirmarea oficială a unor premii de prestigiu în străinătate?
Luminiţa Gheorghiu: Nu este obligatoriu pentru că sunt filme care au avut confirmări oficiale în străinătate şi nu au avut mare succes de public şi există filme care nu au avut confirmare şi au avut succes la public. Ştiu persoane care s-au dus la „Poziţia copilului“ iniţial din curiozitate, după care s-au dus de două ori. Asta mi-au spus nişte spectatori tineri. Mi-a spus o duduie într-o seară, când am avut o întâlnire cu publicul la cinematecă, a spus că a venit încă o dată pentru că vrea să-l vadă liniştită. Deci se întâmplă şi aşa, şi aşa.
Agerpres: Ştiu că întotdeauna aţi răspuns cu generozitate solicitărilor tinerilor regizori. După succesul de la Berlin, aţi continuat să lucraţi cu ei?
Luminiţa Gheorghiu: Categoric. La trei luni după ce am terminat „Poziţia copilului“ a trebuit să fac acest film cu Stere. În ultima perioadă nu s-a mai nimerit să aibă nevoie vreun regizor tânăr de serviciile mele. Dar, categoric, „Poziţia copilului“ nu mă va schimba cu nimic, absolut nimic. Deci, dacă voi avea putere, voi lucra la fel cum am lucrat şi înainte. Numai să am timp, asta este singura condiţie.
Agerpres: Mai aveţi timp să staţi cu familia, cu cele două fetiţe?
Luminiţa Gheorghiu: Da, am timp, nu există să nu am timp pentru familie. Aşa ceva nu există. Fetele mele sunt marea mea realizare. După ce termin cu această premieră de vineri, vreau să-mi fac timp să merg cu familia la căsuţa noastră de la munte.
Petronius Craiu –
Agerpres
Daniel Constantin: Camerele Agricole trebuie să fie ale fermierilor, pentru fermieri
Camerele Agricole sunt extrem de importante, obiectivul fiind să fie ale fermierilor pentru fermieri, a declarat, vineri, într-o conferinţă de presă, la Alba Iulia, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, conform Agerpres.
„Camerele agricole sunt extrem de importante, cred eu, în viaţa agriculturii româneşti de acum în perspectivă, ele sunt prezente în mai toate ţările europene. Ca ministru al Agriculturii au reprezentat pentru mine o prioritate”, a afirmat Daniel Constantin, care a amintit că, în anul 2012, imediat ce a fost numit ministru, camerele agricole au fost aprobate de Parlament.
„Obiectivul este ca noile camere agricole, pe care sper să le avem până la sfârşitul acestui an, să fie ale fermierilor pentru fermieri şi de pasul acesta cred că am trecut. Ele sunt de utilitate publică şi cred că este un element care trebuie subliniat de fiecare dată”, a conchis ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
