http://www.youtube.com/watch?v=mod5F6PaCD4
Văduvită de fonduri europene, comuna Leu şi-a propus să iasă la atac în sesiunea de proiecte 2014-2020 şi să atragă cât mai mulţi bani de la Uniunea Europeană, pentru a ajunge o comună de nivel european. Aceasta ar fi necesitatea celor aproape 5.000 de locuitori ai comunei, din Leu şi Zănoaga, resimţită de primarul Iulian Cristescu. Până să vină banii europeni, edilul a demarat o serie de lucrări cu fonduri proprii pentru a schimba faţa localităţii. Bugetul este de aproape şase milioane de lei, nevoile sunt multe, dar Iulian Cristescu crede că „se pot face lucruri deosebite de care oamenii să fie mândri, dacă eşti serios“. Edilul consideră că şcolile şi drumurile au prioritate, dar are şi alte planuri pentru a atrage investitorii într-o localitate cu 12.000 de hectare de teren extravilan aflată la 23 de kilometri de Craiova.
Un august în flăcări, aşa a fost catalogată această lună de primarul comunei Leu, Iulian Cristescu. Nu doar pentru arşiţa de afară, ci şi pentru că atât autorităţile, cât şi localnicii sunt într-un foc continuu. Primele pentru că trebuie să pună la punct „o serie de obiective sociale, economice şi administrative de pe raza comunei“, oamenii pentru că sunt ocupaţi cu strânsul recoltei. Pe străzile şi uliţele din Leu nu este prea multă agitaţie în timpul săptămânii, localnicii stând mai mult pe câmp.
În schimb, la primărie este forfotă mare. „În această lună reuşim să recepţionăm câteva obiective de interes pentru comună, fie că e vorba de investiţii, de reabilitări sau de achiziţii importante. Leul nu a beneficiat de programe europene, tot ce s-a făcut a fost cu fonduri proprii. Eu sunt la primul mandat, dar spun că se pot face lucruri deosebite dacă eşti serios“, afirmă primarul Iulian Cristescu. „Ne axăm să plătim realitatea, pentru că facem totul din fonduri proprii şi nu ne permitem să aruncăm cu banii. Dacă plătim pentru lucrurile reale, rezultatele se văd“, adaugă acesta.
Autogreder pentru drumuri
Cum drumurile sunt o problemă în Leu, recunoscută de autorităţi, primăria a făcut demersuri pentru achiziţionarea unui autogreder. Acesta a fost primit miercuri şi a costat bugetul local 345.000 de lei. „Acest autogreder este util, având în vedere suprafaţa de teren pe care o avem în extravilan, iar acolo drumurile sunt prăpădite şi oamenii abia pot să ajungă să-şi ia culturile. Şi drumurile de la noi, 45 de kilometri de intravilan, necesită reparaţii, şi vreau să vă spun cu părere de rău că până la această dată nu avem 100 de metri de asfalt în comuna noastră. Mă refer la drumurile comunale. Am încercat înainte de Paşte ca toate străzile şi uliţele să fie îndreptate, iar unde s-a putut am pus şi câte o plombă, şi spuneau cetăţenii că nu au văzut până acum ca pe raza comunei să ajungă un autogreder. El ne va fi util primăvara şi toamna pentru drumuri, şi iarna pentru deszăpezire, şi se alătură buldoexcavatorului şi tractorului cu remorcă din dotare“, susţine edilul. Acesta a ţinut să menţioneze colaborarea foarte bună pe care o are cu consiliul local şi faptul că hotărârile şi dispoziţiile adoptate sunt, ca număr, peste cele date de consiliile oraşelor din judeţ. „Suntem mândri că toate au primit aviz de legalitate şi nu au mai fost probleme legislative“, a adăugat primarul.
Să vină investitorii!
În comuna Leu s-a reactualizat Planul Urbanistic General, lucru care aduce mari avantaje localităţii, după cum susţine edilul Iulian Cristescu. „Mărind intravilanul comunei, fiind aproape şi de Craiova, dăm posibilitatea investitorilor să vină şi să facă producţie, chiar să se stabilească aici. Am reuşit acest lucru cu nişte tineri care au o firmă de fier forjat şi termopane, pe care le şi exportă în Italia şi Franţa. Acolo unde sunt amplasaţi, pe linia de electricitate care deservea irigaţiile, era totul căzut. În parteneriat cu ei am mai pus doi stâlpi, am vopsit consolele, am pus un transformator, iar acum în lanul de porumb arde un bec. Şi se face şi producţie“, spune primarul din Leu.
O altă investiţie în comună sunt parcurile fotovoltaice, care se întind pe o suprafaţă de 23,5 hectare. „Sunt două parcuri fotovoltaice, iar recent un investitor ceh a depus o documentaţie pentru încă unul. Încercăm să facem măcar la unul un sediu social la Leu, pentru a plăti taxele şi impozitele aici, nu la Bucureşti, că sunt destui bani acolo. Printre agenţii economici mari, mai avem o firmă care face plase sudate şi mai nou cuie şi care are 200 de angajaţi“, mai spune edilul comunei. La acestea se adaugă firmele din agricultură. „Din cele 12.000 de hectare de teren arabil, 5.000 sunt la societăţi. Eu îi încurajez pe aceşti investitori care lucrează pământul şi îşi achită datoriile“, afirmă primarul. Principalele culturi sunt grâul, porumbul şi floarea-soarelui, iar producţia a fost bună anul acesta.
Vor partea Leului din banii europeni
Pentru ca Leul să se dezvolte este însă nevoie de bani europeni, iar autorităţile ştiu acest lucru. „Avem mai multe proiecte pentru următoarea sesiune cu fonduri europene pe care nu dorim să o ratăm“, spune Iulian Cristescu, pentru care patru lucruri sunt prioritare: apă, canalizare şi staţie de epurare la Zănoaga, extinderea reţelei de apă şi canalizare la Leu, renovarea completă a şcolii din Leu şi rezolvarea problemei cu drumul gării. „Leul a cam rămas în urmă cu fondurile europene şi ţin neapărat ca Ministerul Dezvoltării să-şi ducă la capăt propunerea făcută înainte de campanie, prin care ne spunea că în Zănoaga va fi început sistemul de apă şi canal, cu staţie de epurare a apelor. Acolo, oamenii încă îşi iau apă cu găleata de la suprafaţa solului. Este de neconceput să locuieşti la drum european, să oprească o maşină europeană, să ceară o cană cu apă şi noi să luăm apa de la nivelul solului. O să cer autorităţilor să se aplece asupra noastră, să înţeleagă necesitatea şi oportunitatea ca această investiţie să fie aprobată în satul Zănoaga, pentru că avem documentaţia, a fost aprobată iniţial, dar s-a reluat procedura. Nu putem să renunţăm pentru că nu le putem spune oamenilor că cineva nu ne iubeşte, acolo sus, şi că nu vor avea apă, deşi toată documentaţia este aprobată. S-au dat bani pentru diverse sătuce, nu spun că nu au avut nevoie, dar acum a venit şi timpul nostru. Şi noi avem nevoie de sistem de apă la Zănoaga“, a precizat hotărât primarul. În ceea ce priveşte drumul gării, edilul spune că s-au făcut şi se fac în continuare demersuri pentru ca acesta să fie asfaltat sau betonat.
Bin Laden a ajuns din „terorist“ şef de bibliotecă
Bin Laden Vîrtosu a devenit cel mai cunoscut copil din Leu datorită numelui său. Băiatul s-a născut la doar câteva zile după atentatele din 2001 de la New York, astfel că tatăl său a ales să îl boteze Bin Laden, după numele celui mai de temut terorist din lume.
Cel căruia până cu puţin timp în urmă numele i se potrivea ca o mănuşă, a devenit acum „şeful“ bibliotecii din comună. Băiatul vine des la bibliotecă, mai ales de când se poate bucura de internet cu ajutorul programului Biblionet. L-am găsim pe Bin Laden în faţa calculatorului, pe facebook, ţinând legătura cu familia sa. „Vin aici să vorbesc cu mami, cu sora mea, să mă joc şi să ascult muzică. Stau numai o jumătate de oră pentru că atât avem voie“, ne povesteşte micuţul. Acesta a fost numit şef de către bibliotecara Nuţica Păunescu ca o soluţie de a-l face mai responsabil, pentru că Bin Laden trebuie să aibă grijă de comportamentul celor care vin aici.
Primăria comunei Leu îi încurajează, de altfel, pe copii să citească, iar la fiecare carte împrumutată aceştia primesc o bombonică. „De când s-a pus în aplicare proiectul Biblionet, biblioteca este mult mai căutată de copii. În timp ce așteaptă să se elibereze calculatoarele, cei mici mai frunzăresc câte o cărticică. Fiecare poate să stea pe internet doar o jumătate de oră“, ne spune Nuţica Păunescu. Biblioteca are aproximativ 13.000 de volume şi se află în clădirea recent reabilitată căreia i s-a păstrat denumirea de „Şcoala de fete“.
„La Şcoala de fete era necesar să se facă ceva pentru că atunci când treceai pe acolo aveai impresia că se prăbuşeşte. Burlanele erau căzute, se vedea cărămida“, susţine primarul Iulian Cristescu. După reabilitare, clădirea şi-a păstrat numai denumirea „pentru că așa o știau localnicii“, însă aici sătenii au, pe lângă bibliotecă, un infocentru și Serviciul de Evidență a Populației, care deserveşte zece comune. „Avem un ghişeu unic, unde omul vine să-şi depună actele, merge mai departe, îşi face poza, şi apoi iasă şi buletinul. Chiar astăzi (joi – n.r.) am achiziţionat două calculatoare necesare desfăşurării activităţii privind noile măsuri cu spaţiul Schengen“, mărturisește edilul comunei.
Leul are premianţi la învăţătură
Învățământul a fost întotdeauna încurajat în comuna Leu, așa că performanțele nu au întârziat să apară. Directorul Şcolii „Nică Barbu Locosteanu“, Anicuța Beţiu, se mândreşte cu rezultatele deosebite pe care elevii le-au avut de-a lungul anilor de studiu. „De exemplu, eleva Mădălina Stănășel a participat anul trecut la Olimpiada de Matematică, la faza pe țară, iar anul acesta a obținut locul patru la nivel naţional, la Concursul de Fizică-Chimie «Impuls Perpetuum». Avem elevi foarte buni, care vin la şcoală şi sunt dornici să înveţe. De aceea sunt şi asemenea rezultate», a spus Anicuţa Beţiu.
Directoarea şcolii din Leu susţine că primăria se implică în motivarea olimplicilor, aceştia primind premii în bani pentru reuşitele lor.
Pentru Primăria Leu nu doar elevii au prioritate, ci şi clădirile în care aceştia învaţă. Edilul Iulian Cristescu şi-ar dori ca Şcoala „Nică Barbu Locosteanu“ să nu mai arate ca şi cum „ar fi desprinsă dintr-un oraș minier“. Pentru că investiţia este costisitoare pentru bugetul local, primarul se gândeşte să acceseze fonduri europene pentru modernizarea clădirii. „Şcoala arată bine pe interior, dar la aspectul exterior mai avem mult de lucru. Clădirea are nevoie de reabilitare, iar consilul local este neputincios. O centrală termică la o clădire cu două niveluri înseamnă investiţii mari, investiţii care trebuie făcute şi în acoperiş, şi în sala de sport, de aceea ne gândim la un proiect european pentru astfel de lucrări“, spune primarul comunei.
Cu toate acestea, primăria a demarat unele lucrări la Şcoala din Leu, iar până la începerea noului an școlar băile vor avea un aspect modern. O echipă de muncitori lucra de zor la reabiliterea grupurilor sanitare. „Pentru băi mai trebuie doar să alegem gresia şi faianţa, iar dacă nu ne încadrăm în bugetul acordat, prefer să plătesc din buzunarul meu, numai să știu că o să le placă celor mici. Copiii trebuie să se simtă ca acasă, nu ca într-o instituție”, ne spune plină de entuziasm directoarea Anicuța Beţiu. Și școala din Zănoaga este în renovări. După ce, în toamna anului trecut, au fost făcute grupuri sanitare în incinta școlii, dotate cu apă caldă și încălzire, până la începerea noului an școlar o să fie reabilitate sălile de clasă și exteriorul.
Pe lângă reabilitarea școlilor, Primăria Leu s-a ocupat și de sediul administrativ al fostei primării din Zănoaga. „Este un sediu important pe care noi ne-am hotărât să-l utilizăm la cote maxime pentru oamenii de acolo, pe care vrem să-i ţinem strâns legaţi de comunitatea noastră. Am vrut să facem aceste reabilitări pentru a păstra legătura cu oamenii din sat, să avem un om acolo pentru a nu-i mai pune pe drumuri până la Leu pentru o adeverinţă“, explică primarul comunei.
Grădină de vară pentru plimbări şi spectacole
Primarul Iulian Cristescu ţine la tradiţiile culturale ale comunei şi astfel a demarat lucrările pentru amenajarea unei grădini de vară, în locul unde se afla fostul cămin cultural, distrus de flăcări. „Sperăm ca până la 15 septembrie să fie gata, iar ziua comunei din acest an, pe care noi o sărbătorim în prima parte a lunii octombrie, să se desfăşoare aici“, afirmă edilul comunei. Lucrările se fac cu oamenii care primesc ajutor social de la primărie, la fel ca şi în cazul reabilitării vestiarelor de la stadion.
Despre ce o să găsească sătenii în grădina de vară ne vorbeşte primarul comunei: „Sper să fie ceva deosebit nu doar pentru Leu, ci şi pentru comunele din jur. Încercăm să redăm comunei hora satului. Va fi o scenă în aer liber unde se vor ţine spectacole, iar pentru amenajarea grădinii o să punem pavele, flori şi arbuşti ornamentali“. Edilul vede grădina de vară şi ca un părculeț căruia tinerii i-au dus dorul până acum.
Balta de la Leu, o posibilă zonă de agrement
Comuna Leu dispune de două bălţi, una de 8,5 hectare şi alta de 4,5 hectare, despărţite printr-un dig. Aici primăria intenţionează să atragă un privat pentru un parteneriat şi să transforme zona într-una de agrement. „Am convins consiliul local de necesitatea şi oportunitatea închirierii uneia dintre bălţi, pentru că în ultimul timp aceste bazine piscicole erau braconate şi trebuia să facem cu toţii de pază. Am observat că oamenii aleg să se relaxeze în weekenduri sau de sărbători pe malul lacului, la un grătar, la un pescuit. Balta este bine aşezată, la hotarul cu Ghindeni, iar acolo se pot face pontoane de pescuit, se poate pune peşte, pentru că acum nu mai este, dar se spunea că era peşte mare de-l trăgeai cu calul. Balta are izvoare foarte bune, naturale şi atunci de ce să nu fructificăm acest lucru? Se pot face şi cabane, şi un teren de sport. O să facem şi drumul bun până la baltă, pentru ca oamenii să vină direct din drumul european să se relaxeze aici, să servească un suc, o cafea. Nu ar strica Leului să ardă un bec şi aici la baltă, cum m-am exprimat şi cu cel montat în lanul de porumb“, a precizat primarul Cristescu.
Târgul, vopsit în alb-albastru
Târgul de săptămână din Leu a fost şi el modernizat, iar acum comercianţii vând în condiţii mult mai bune. Primăria a organizat puţin activitatea de aici şi a construit şi o hală pentru brânzeturi. „Înainte, legumele, fructele, brânza stăteau pe jos. Acum am făcut mese, am bentonat aleile, am pus piatră între mese, pentru ca oamenii să nu mai stea prin ţărână şi prin apă, iar faţa târgului s-a schimbat radical. Nu ne-a fost greu să dăm cu nişte vopsea şi cu o mână de var, iar alb-albastrul dă bine pentru judeţ şi pentru metropola sa, Craiova, pentru toţi oltenii de altfel“, susţine viceprimarul Auraş Vasile-Botofei. Acesta a mai menţionat că duminica târgul este arhiplin şi că aici găseşti tot ce vrei: animale, cereale, legume, fructe, haine şi alimente.
Primăria se mai mândreşte nu doar cu renovarea târgului, a şcolilor şi grădiniţelor, ci şi cu repunerea în valoare a „Fântânii mireselor“ din Zănoaga şi cu renovarea dispensarelor din comună. Unul dintre medicii de familie din Leu, Maria Lică, susţine că în general oamenii se prezintă la control, principala problemă fiind cea a urmării unui tratament consecutiv, din lipsa posibilităţilor materiale.
Din cele cinci biserici din comună, două sunt monumente istorice, lângă cea din Zănoaga existând şi un arbore, despre care oamenii spun că are 250 de ani.
Primarul Cristescu, la ceas aniversar
Salariaţii Primăriei Leu urează domnului primar Iulian Cristescu, la împlinirea unei frumoase vârste, multă sănătate, prosperitate, îndeplinirea tuturor dorinţelor pe care şi le-a propus, pentru ca această comună să înflorească şi să strălucească precum gospodăria dumnealui. La mulţi ani, alături de familie şi de comunitatea locală Leu!
De unde vine numele comunei Leu
Primarul Iulian Cristescu a povestit de unde vine numele comunei: „În timpul luptelor cu turcii, aceştia aveau câţiva lei cu care îi speriau pe localnici. Aceştia s-au supărat însă într-o seară, au prins leii în valea Bisericii şi i-au omorât“
Roxana Nica, Marian Apipie
