CSU Craiova a ratat, pe 5 martie, afilierea definitivă la FRF. Federaţia va lua o decizie în cazul CSU cel mai probabil în 2015. Care au fost culisele votului şi ce legătură a avut Adrian Mititelu cu această decizie aflaţi în cele de mai jos.

Şedinţa Adunării Generale (AG) a FRF din 5 martie pentru alegerea preşedintelui a fost un nou prilej de scandal pe tema celor două echipe de fotbal ale Craiovei, CSU şi FCU. Pe ordinea de zi se afla şi un punct privind afilierea definitivă la FRF a unor cluburi de fotbal, printre care şi CSU Craiova, afiliată provizoriu de Comitetul Executiv (CEx), în 2013. Potrivit Statutului FRF, AG este competentă să decidă asupra afilierii, suspendării, retragerii şi/sau excluderii membrilor (art. 10 alin 1). CEx poate hotărî cu titlu privizoriu afilierea, urmând ca această hotărâre să fie validată în cadrul primei AG (art. 11, alin. 1). În această perioadă, structura sportivă afiliată provizoriu are toate drepturile şi obligaţiile prevăzute în statut (art. 11, alin. 2). La finalul şedinţei FRF, cei implicaţi ne-au dat următoarea informaţie: AG a votat afilierea structurilor sportive de pe listă, cu excepţia Club Sportiv U Craiova SA (CSU Craiova), pentru care s-a cerut un punct de vedere din partea Comisiei juridice. În aceste condiţii, CSU Craiova rămâne cu afilierea provizorie decisă de CEx.

CSU – afiliată definitiv în 2015?

Toată lumea s-a întrebat când poate fi convocată viitoarea AG pentru discutarea situaţiei CSU Craiova. Adunarea Generală Extraordinară (AGE) poate fi convocată oricând de CEx prin hotărârea majorităţii simple a acestuia (art. 28, pt. 1). Pe de altă parte, CEx trebuie să convoace o AGE dacă 1/3 dintre membrii FRF fac o asemenea solicitare în scris. Solicitarea trebuie să menţioneze motivul pentru care este cerută convocarea AGE şi se depune la secretariatul general al FRF (art. 28, pt. 2). În condiţiile în care la FRF sunt afiliate 225 de cluburi, o adunare generală extraordinară poate fi convocată dacă este cerută de 75 de cluburi. La prima întrunire, cvorumul necesar este de 2/3 din numărul delegaţilor cu drept de vot desemnaţi de membri afiliaţi să participe la aceasta (art. 29, pt.1). În cazul nostru, trebuie să participe 150 de cluburi pentru ca AGE să fie statutară. Dacă acest cvorum nu se întruneşte în termen de cel mult două ore de la deschiderea lucrărilor, AG se va desfăşura în ziua următoare, în acelaşi loc şi la aceeaşi oră. În acest caz, adunarea se va desfăşura şi va putea lua decizii valabile, indiferent de numărul delegaţilor cu drept de vot desemnaţi de membri afiliaţi (art. 29, pt.2). Trebuie spus că hotărârile AG (inclusiv în problema afilierilor definitive) se iau cu majoritate simplă (prin votul a jumătate plus unu din numărul delegaţilor prezenţi în sală). Directorul executiv al CSU Craiova, Felix Grigore, spune că hotărârea afilierii definitive va fi luată cel mai probabil în 2015.
„S-a supus la vot dacă se votează în bloc pentru afilierea celor 20 de echipe. S-a votat că situaţia noastră şi cea privind dezafilierea Poli Timişoara se va discuta separat. Vom fi afiliaţi în următoarea AG, care va fi probabil peste un an. AG ordinară este o dată pe an. Rămâne, bineînţeles, afilierea provizorie făcută de CEx. Dar şi aşa nu sunt probleme. Nu s-a pus în discuţie să se voteze afilierea noastră. S-a supus la vot dacă se votează în bloc sau nu“, a afirmat acesta. În consecinţă, FRF a cerut un punct de vedere al Comisiei juridice în legătură cu situaţia CSU Craiova.

Stângaciu, FRF: „Nu am auzit argumente legale“

Preşedintele Comisiei juridice a FRF, Adrian Stângaciu, a declarat pentru GdS că nu înţelege de ce nu s-a putut vota afilierea definitivă a CSU în această şedinţă. „Sincer, eu nu am înţeles care a fost problema. (…) Din punctul meu de vedere, nu am auzit argumente legale. Ne învârtim într-un hăţiş de discuţii fără să ia cineva statutul federaţiei şi să spună: „Domn’e, ce îi trebuie unui club pentru a fi afiliat: A, B, C, D, E. Există sau nu există? Ce condiţii trebuie să îndeplinească? 1, 2, 3. Sunt îndeplinite sau nu sunt îndeplinite?“. Asta trebuie făcut, din punctul meu de vedere. Încercăm să complicăm lucrurile, în loc să le simplificăm“, a precizat Stângaciu. Ziarele de sport au publicat pe 5 martie ştirea că, din cele 171 de cluburi şi asociaţii sportive prezente la adunare, CSU a primit doar 83 de voturi, insuficiente pentru a fi afiliată. Coroborată cu informaţiile prezentate anterior, tragem concluzia că 83 de cluburi au votat pentru afilierea în bloc a tuturor echipelor prezente pe listă. Întrucât propunerea a picat, s-a decis ca problema privind afilierea CSU Craiova să fie discutată într-o altă AG, după avizul juridic cerut. În această nouă formă, hotărârea a trecut. „Nu ştiu care sunt opiniile celor care au fost tentaţi să voteze împotrivă şi tocmai de asta s-a ajuns la această amânare. Efectiv nu se reuşea numărarea voturilor, pentru că ba ridica unul, ba ridica altul (cartonaşele de vot), de fiecare dată ieşea altă numărătoare“, a dezvăluit Adrian Stângaciu. Pentru că risca să nu afilieze toată lista de 20 de cluburi, conducerea FRF ar fi luat decizia să scoată de pe listă CSU. „Când s-a supus spre aprobare, s-a supus aşa: votăm toată lista, mai puţin acest club, care se amână urmând a fi verificat. Toţi au votat această variantă. Practic, toată lumea a fost fericită să obţină o amânare. Probabil s-au speriat când au auzit de procese“, a explicat Stângaciu.

Mititelu, FCU: „CSU este un subiect închis în fotbal“

Votul membrilor FRF în şedinţa din 5 martie a venit într-un context tulbure. Cu o zi înainte, principalul candidat la şefia FRF, Gică Popescu, a fost condamnat la închisoare cu executare şi încarcerat. La acest lucru s-a adăugat şi prestaţia finanţatorului FCU, Adrian Mititelu, care a contestat afilierea CSU la FRF. Potrivit prosport.ro, acesta s-ar fi adresat membrilor FRF: „Mircea Sandu pleacă astăzi. Voi rămâneţi. Măcar la ultima adunare să fie democraţie!“. Mircea Sandu l-ar fi ameninţat cu evacuarea pe patronul FCU. „Iar ne facem de râs în faţa lumii?“, ar fi spus acesta potrivit sursei citate. Mititelu are propria versiune asupra a ceea ce s-a întâmplat la şedinţă. „Mircea Sandu este cel care a propus ca afilierea CSU să fie luată în discuţie la următoarea AG, văzând că nu s-a obţinut majoritate pentru votul de afiliere în bloc. De asemenea, a solicitat Comisiei juridice să redacteze un referat legat de situaţia juridică a CSU. În două săptămâni se va pune pe rolul acestei comisii, a cărei componenţă se va schimba în două săptămâni, şi contestaţia noastră referitoare la contractele jucătorilor CSU. Din punctul meu de vedere, CSU este un subiect închis în fotbal. (…) Din câte am văzut eu, este o ură vehementă împotriva CSU în rândul membrilor din Liga a II-a“, a afirmat patronul FCU.
„Este adevărat că domnul Mititelu este expert în arta de a-i influenţa pe ceilalţi, dar nu a venit cu nici un argument de ordin juridic, legal, regulamentar, pentru care afilierea Club Sportiv U Craiova SA nu ar fi fost legală. Eu, personal, nu am auzit un astfel de argument. A fost pur şi simplu o chestiune de moment, aşa, profitând de uluiala oamenilor din sală. Şi atunci, pentru a nu exista probleme, s-a amânat discutarea acestui punct“, a declarat Adrian Stângaciu referitor la acest episod.

Geolgău, CSU:
„Stăm foarte bine
la documente“

În final, cert este că pentru moment CSU Craiova a ratat afilierea definitivă la FRF şi va fi nevoită să suporte incertitudinea până la viitoarea AG.
În aceste condiţii, unii microbişti s-au întrebat: este dispus patronatul să continue investiţiile la CSU Craiova? „Nu am discutat nimic cu patronatul pe această temă. Lucrurile merg normal. Cu dosarul de afiliere stăm foarte bine la documente. La viitoarea AG se va supune la vot nominal, în baza acestor documente“, a declarat directorul general al CSU, Gheorghiţă Geolgău. Şi Felix Grigore, directorul executiv, a spus că riscul neafilierii definitive este minim. „Nu poate să se întâmple lucrul acesta, pentru că AG a votat să dea un loc municipiului Craiova. Mai mult decât atât, AG doar validează ceea ce CEx face“, a explicat acesta.

George Copos

Cu o avere estimată la 160 milioane de euro, George Copos este unul dintre cei mai cunoscuți oameni de afaceri din România și fost senator de Argeș în perioada 2004-2008. Până anul trecut, el a fost și acționarul majoritar al clubului de fotbal Rapid București.
Principalele afaceri ale lui George Copos sunt în industria ospitalieră: în București, Copos controlează hotelurile de cinci stele Crowne Plaza și Athenée Palace Hilton, iar în Poiana Brașov el deține hotelurile Sportul, Bradul și Poiana.
George Copos mai are afaceri în domeniul panificaţiei, dar şi în industria producătoare de motoare electrice, prin firmele Ana Pan, respectiv Ana IMEP.

Gică Popescu

Fost jucător de fotbal în cadrul unor echipe precum U Craiova, Dinamo București sau FC Barcelona, Gică Popescu s-a lansat în mai multe afaceri de-a lungul ultimilor ani, toate eșuate.
Gică Popescu și alți doi parteneri au dezvoltat un centru comercial de tip bazar în zona Piața Rahova, cu o investiție de zece milioane de euro. Doldora Capital a intrat însă în insolvență anul trecut.
Și Şcoala de Fotbal „Gică Popescu“ a devenit insolventă în 2013, după ce acumulase datorii de aproape un milion de lei. Gică Popescu mai are afaceri și în industria hotelieră. Omul de afaceri și Marriott Internațional au semnat în 2012 un parteneriat pentru construcția primului Hotel marca Courtyard Marriott din România, în valoare de 20 de milioane de euro. Compania fostului fotbalist a primit acordul oficial de construcție, dezvoltare și operare a hotelului ce urma să fie amplasat în centrul Capitalei.

Gigi Neţoiu

Gigi Neţoiu are afaceri în agricultură, în ultimii ani preluând în arendă 2.000 de hectare de teren în județul Dolj.
Potrivit Forbes, Neţoiu este acționar în cadrul Complexului Turistic Internațional Doi Cocoși, în compania producătoare de mezeluri Meda Prod 98 și în cadrul East Way Spedition, firmă care operează afacerile în agricultură.

Mihai Stoica

Mihai Stoica a cochetat cu mediul de afaceri, însă firmele sale fie au fost dizolvate, fie nu au ieșit în evidență cu cifre spectaculoase. Cel mai recent, managerul clubului de fotbal Steaua București a controlat MM Soccer Management SRL, firmă radiată în 2012, și Steaua Security, unde era asociat cu fostul bodyguard al lui Gigi Becali – Cătălin Smărăndescu.

Cristian Borcea

Cristian Borcea a făcut avere din comerțul cu combustibili și afacerile cu firme din industria gazelor. Fostul președinte executiv al clubului de fotbal Dinamo București a controlat până în 2008 firma Crimbo Gas Internațional. La acel moment, Crimbo Gas a fost preluat de Grupul olandez SHV Gas, care a anunțat însă ulterior că se retrage din piața românească. Potrivit datelor de la Registrul Comerțului, asociații Crimbo Gas Internațional SRL sunt Elena Borcea, mama oficialului dinamovist, cu 50% din părțile sociale, și Corneliu George Gădoiu, partener de afaceri al acestuia (diferența de 50%). Elena Borcea deține și Gaspeco L&D. Petrom și a vândut în 2012 divizia de gaz petrol lichefiat – Petrom LPG – către Crimbo Gas. Petrom LPG a fost ulterior redenumită în Gaspeco L&D.

Ioan şi Victor Becali

Frații Ioan și Victor Becali sunt cei mai cunoscuți impresari din fotbalul românesc. Transferul lui Gică Hagi la Real Madrid și transferul lui Gică Popescu la FC Barcelona reprezintă cele mai importante mutări din fotbal intermediate de către aceștia. Cei doi frați au avere estimată de Forbes la 50 de milioane de euro.
wall-street.ro

RISE Project a stat de vorbă, săptămâna trecută, cu Gică Popescu. Era joi, 27 februarie, zi pe care fostul mare fotbalist român o alesese pentru a acorda un interviu solicitat cu câteva săptămâni în urmă. Popescu primise, pe e-mail, o listă de întrebări care se învârteau în jurul subiectelor despre care RISE urma să publice două articole: asocierea sa cu niște grupări spaniole implicate în scandaluri de corupție, pe de o parte, și datoriile pentru recuperarea cărora multe dintre firmele sale fuseseră date în judecată de creditori, pe de altă parte. Gică Popescu a ales și ziua întâlnirii, și ora, și locul: biroul său de pe Șoseaua Nordului.
Discuția a durat 60 de minute și, cu o excepție, n-a ieșit dintre limitele deja stabilite. La un moment dat, curiozitatea omenească a reporterului – care, cu mulți ani în urmă, colecționase „surprize“ și abțibilduri cu Gică Popescu – curiozitatea reporterului, așadar, a abătut dialogul spre relația dintre Gică Popescu și frații Becali. Au fost două întrebări și două răspunsuri, care, deviind de la cursul prestabilit al întâlnirii, nu și-au găsit locul în nici una dintre cele două părți ale interviului publicat ulterior pe riseproject.ro (preluat de Gazeta de Sud, cu acordul riseproject.ro). A doua dintre aceste întrebări răzlețe a atins și ceea ce pentru Popescu părea să fie o temă tabu: Dosarul Transferurilor. Sintagmă care, odată pronunțată, a înghețat, pentru câteva clipe, aerul încăperii.
Dialogul dintre RISE Project și Gică Popescu ar putea fi ultimul interviu pe care fostul internațional român l-a acordat presei scrise înainte de a fi condamnat – pe neașteptate, în contra sentințelor anterioare – la închisoare cu executare.
Citiți, mai jos, pasajul până azi autocenzurat al interviului, cel în care Gică Popescu vorbește – alegând, de fapt, să nu vorbească – despre implicarea lui în Dosarul Transferurilor“.

RISE Project: Ce trebuie să înțeleagă cineva care v-a îndrăgit ca jucător de fotbal, din asocierea dumneavoastră cu frații Becali, două personaje care respiră agresivitate și infracționalitate?
Gică Popescu: Fiecare om plătește pentru acțiunile pe care le face. Eu am lucrat foarte bine, în tandemul jucător-impresar, cu Ioan Becali, când îmi era agent. După ce am terminat cariera de jucător, am avut o perioadă în care, șase luni, am lucrat împreună. După aceea, eu mi-am văzut de treaba mea, am părăsit impresariatul și am intrat în businessul acesta imobiliar. Relația mea cu Ioan, cu Giovani – cum e el cunoscut, s-a răcit după acea perioadă. Am, în schimb, o relație de prietenie cu Victor. Cu Victor suntem mult mai apropiați. Ce fac dânșii, cum își gestionează fiecare imaginea e problema lor. Nu cred că pe mine cineva mă percepe în raport cu relațiile pe care le am cu alți oameni. Eu vreau să fiu perceput pentru ce fac eu, pentru ce am făcut și pentru conduita mea. Nu cred că e normal să privim pe cineva printr-o relaționare cu o persoană anume.
 
RISE Project: Frații Becali sunt cei care v-au atras în Dosarul Transferurilor.
Gică Popescu: Nu vreau să vorbesc despre acest lucru. N-am vorbit niciodată, de când a început acest dosar. Nu voi vorbi nici acum și nu voi vorbi nici după aceea, după ce va fi terminat. Nu m-a atras nimeni în acest doar. Fiecare e responsabil de ceea ce face, de propriile acțiuni. Eu sunt responsabil de tot ce am făcut, inclusiv de acest lucru.
RISE Project