„Național Arena“, primul stadion de elită UEFA din ţara noastră, a fost inaugurat oficial aseară, cu prilejul meciului din preliminariile EURO 2012, România – Franţa, scor 0-0
Construcţia la „Naţional Arena“ a început în anul 2007, pe locul fostului Stadion Naţional (ridicat în anul 1953). Bugetul pentru acest modern complex sportiv a fost asigurat de Primăria Capitalei, costurile finale ajungând la 213 milioane de euro, deşi, iniţial, conform proiectului, valoarea era de 119 milioane de euro. Este primul stadion de elită UEFA din România, terminat înaintea celui din Cluj. „Naţional Arena“ are o suprafaţă de 108.000 de metri pătraţi şi o înălţime de şase etaje. Construcţia include un garaj subteran cu 200 de locuri de parcare, 40 de loje a câte 12 locuri, săli de conferinţă şi restaurante. Are 55.000 de locuri pentru spectatori, dintre care 20.000 sunt la tribuna I, şi 364 de locuri pentru presă, echipate cu pupitre individuale. De asemenea, stadionul are, printre alte dotări, şi un cub video, situat în centrul terenului, echipat cu patru ecrane de 30 mp fiecare. În acest an, Primăria Capitalei a instituit de două ori „Ziua porţilor deschise“, pe 17 aprilie (90 la sută terminat) şi pe 6 august, dată la care stadionul era finalizat. Aproape 100 de oameni au vizitat pe 6 august stadionul. Iniţial, inaugurarea ar fi trebuit să fie făcută în august, cu un meci amical de lux, România – Argentina, dar partida s-a anulat deoarece federaţia din Ţara Tangoului a comunicat că naţionala Argentinei nu mai poate fi disponibilă la acea dată, deşi semnase un contract cu FRF. Inaugurarea s-a amânat pentru partida cu Franţa, festivităţile de aseară fiind aplaudate la scenă deschisă, Inna susținând un spectacol deosebit. În afară de oficialităţile din România, aseară au participat şi doi oaspeţi de seamă: Joseph S. Blatter, preşedintele FIFA, iar din partea UEFA- Frantisek Laurinec, membru al Comitetului Executiv al forului eruropean, delegat din partea preşedintelui Platini. Aceştia au fost ieri, la ora prânzului, şi la inaugurarea oficială a Complexului sportiv al FRF de la Buftea.
Gloriile Universităţii Craiova, pe „Naţional Arena“
Aseară au fost premiaţi jucătorii cu peste 100 de selecţii în naţionala României: Dorinel Munteanu (134 de selecţii), Gică Hagi (124), Gică Popescu, fost jucător al Universităţii Craiova (114), Bölöni (102). Printre invitaţii de seamă ai FRF, la inaugurarea de aseară s-au numărat şi căpitanii echipei naţionale de-a lungul anilor. Dintre foştii jucători ai Universităţii Craiova, opt au purtat banderola de căpitan: Cristi Chivu (50 de meciuri, el fiind numit căpitan după ce a plecat de la Craiova), Costică Ştefănescu (43 de meciuri, toate ca jucător al grupării alb-albastre), Gică Popescu (34 de partide), Silviu Lung (21 de meciuri), Liţă Dumitru (10), Ilie Balaci (9), Emil Săndoi (5), Ionel Ganea ( 1). De altfel, şi actualul căpitan al tricolorilor, Raţ, a jucat sub culorile alb-albastre ale juniorilor Ştiinţei.
Înainte de începerea meciului de aseară cu Franţa, Costică Ştefănescu, aflat în tribuna „Naţional Arena“, a declarat pentru GdS: „FRF a făcut un gest frumos pentru noi. Este o recunoştinţă. Echipa naţională este supremul pentru un fotbalist, ca să spun aşa. În perioada de glorie a noastră, a Craiovei Maxima, în afară de mine, alţi doi fotbalişti valoroşi au purtat acest simbol al tricolorilor, Silviu Lung şi Ilie Balaci. Nu spun o noutate, ci repet ceea ce se cunoaşte. Este deja istorie: Craiova era la putere atunci în campionat şi la echipa naţională. De fapt, echipa naţională se făcea pe scheletul Universităţii Craiova! Despre Universitatea de astăzi nu mai doresc să fac comentarii“. Primul meci în care căpitanul Craiovei Maxima, Ştefănescu, a primit banderola de căpitan al echipei naţionale a fost în 13 mai 1979, în partida de la Limassol, din preliminariile CE, Cipru – România 1-1.
Lung, reunire de familie pe Naţional Arena
Silviu Lung a devenit căpitan al naţionalei pe când era jucător la Steaua, Emeric Ienei fiind cel care l-a desemnat în meciul Bulgaria – România 1-3 (19 octombrie 1988, partidă din preliminariile CM). „Astă-seară (aseară – n.r.) este o sărbătoare a fotbalului românesc, iar faptul că FRF a invitat foşti internaţionali, mulţi de la Craiova, este frumos, nostalgic… Normal, am onorat această invitaţie“, a declarat Silviu Lung. În prezent antrenor cu portarii la gruparea Astra Ploieşti, Silviu Lung îşi aniversează vineri ziua de naştere, el împlinind 55 de ani. Fiul cel mic, Silviu Lung Jr., portar la Astra, a fost convocat pentru meciurile cu Luxemburg şi Franţa, dar n-a jucat în aceste partide, fiind al treilea portar. Şi alţi foşti mari jucători ai Maximei s-au aflat aseară în tribuna „Naţional Arena“, printre care: Cămătaru, Beldeanu, Ungureanu, Negrilă… Nae Ungureanu: „Dacă jucăm şi noi în această seară (aseară – n.r.)?! Ehe, în visele noastre frumoase, am putea «intra» şi noi, veteranii, pe gazonul acestei superbe arene! Dacă Ştiinţa nu mai joacă acum – ce vis urât -, jucăm noi, pensionarii Craiovei Maxima… În loc de Bordeaux, Kaiserslautern, Lisabona, jucăm pe la Işalniţa, Bustuchin…“.
Dintre foştii internaţionali ai Universităţii, Ilie Balaci a debutat în echipa naţională într-un meci cu Franţa, în deplasare, pe „Parc des Princes“, pe 23 martie 1974, scor 1-0 pentru naţionala franceză antrenată pe atunci de marele tehnician român Stefan Kovacs. Antrenorul-selecţioner al României, Valentin Stănescu, l-a trimis pe Ilie Balaci titular din primul minut al acestui meci, fotbalistul Craiovei având, la debut, doar 17 ani, şase luni şi zece zile (el este născut pe 13 septembrie 1956). Conform statisticii, Balaci reprezintă şi azi cel mai tânăr fotbalist care a îmbrăcat tricoul echipei naționale.
Finala Europa League 2012, la Bucureşti
În acest an, „Naţional Arena“ va găzdui partidele campioanei României, Oţelul Galaţi, în Liga Campionilor, meciurile Stelei şi Rapidului în Liga Europa, dar şi încă o partidă oficială a tricolorilor, România – Belarus (7 octombrie). Anul următor, stadionul va găzdui, în premieră pentru România, finala UEFA Europa League, ediţia 2011-2012, pe 9 mai, decizie care a fost luată de Comitetul Executiv al UEFA în ianuarie anul acesta. Despre această premieră, preşedintele FRF a declarat: „E un moment deosebit de important pentru FRF şi pentru fotbalul românesc. Eforturile noastre au fost, iată, încununate de succes“. Un eveniment fotbalistic important a mai fost organizat de România în 1998, atunci când Capitala a găzduit, în premieră, turneul final al Campionatului European „Under 21“, selecţionata de tineret a ţării noastre (antrenor, Victor Piţurcă) dobândind o calificare de excepţie. Din păcate, deşi turneul final a reprezentat un succes organizatoric, pe plan competiţional echipa României a dezamăgit, tinerii jucători români nereuşind să câştige nici un meci şi s-au clasat, în final, pe ultimul loc (VIII). Conform unei statistici generale, incluzându-se şi alte sporturi în afară de fotbal, România (de fapt, Bucureştiul) a mai găzduit doar o finală a Cupei Campionilor Europeni de volei masculin, Rapid – Dinamo (1967), o finală de Cupa Davis la tenis (România – SUA, 1972), Campionatele Europene de lupte (1979), Jocurile Mondiale Universitare din 1981, finala Campionatului European de rugbi, România – Franţa (1982) şi turneul final al Campionatului European de handbal feminin, ediţia 2000 (împreună cu Râmnicu Vâlcea).
