Prima victorie a Ştiinţei în „Ştefan cel Mare“ împotriva fostei echipe departamentale Dinamo, cu Cornel Dinu, Mircea Lucescu şi Florea Dumitrache în teren, s-a petrecut în iunie 1971.
Etapa a 28-a a campionatului ediţiei 1970/1971 a programat în „Ştefan cel Mare“ meciul Dinamo – Universitatea. Fosta echipă departamentală a lui Cornel Dinu era lider, în timp ce Ştiinţa ocupa locul VII. Antrenorul principal al oltenilor, Ştefan Coidum, îşi aminteşte de săptămâna premergătoare acelui meci istoric pentru echipa din Craiova: „Toată săptămâna am fost chemat ba la un conducător, ba la altul. Tuturor le era frică de o catastrofă şi, pentru a se acoperi într-un fel, au căutat să mă convingă să alcătuiesc o echipă în care să apară mulţi jucători tineri. Sigur că, în caz de eşec, ar fi dat vina pe lipsa lor de experienţă. Bombardat în felul acesta, aproape că ajunsesem să îmbrăţişez opinia lor. În ziua meciului, jucătorii m-au văzut extrem de abătut. Îmi puneam mereu întrebarea: ce să fac? Mă aflam între ciocan şi nicovală, între conducerea clubului şi încrederea pe care o aveam încă în jucători ca Papuc, Mincă, Bîtlan, Martinovici. Nu-i puteam scoate din echipă fără motive plauzibile, deşi unii conducători îmi spuseseră pe şleau să-i dau afară (…) Cu o jumătate de oră înainte de începerea meciului, în vestiar, când mă pregăteam să spun cine joacă, îl aud pe Oblemenco întrerupându-mă: «Nea Fane, v-am ruga frumos să ne lăsaţi singuri…» N-am zis nimic, am ieşit din vestiar. Când am fost rechemat, tot căpitanul echipei a vorbit: «Nea Fane, uite, noi aşa am hotărât să jucăm şi ne asumăm toate consecinţele». Înainte de a-mi prezenta echipa, l-am oprit şi i-am zis: «Veţi juca aşa cum aţi hotărât, dar vă spun cum decisesem eu să jucaţi: Papuc – Niculescu, Mincă, Deselnicu, Bîtlan – Strîmbeanu, Ivan – Martinovici, Boşoteanu, Oblemenco, Ţarălungă». Era aceeaşi cu a lor, doar că în locul lui Martinovici ei ajunseseră la concluzia că-i mai bine să joace cu Niţă“ (fragment din cartea apărută în 2009 la Editura de Sud – „Oblemenco, meciul cu viaţa“, de Ion Jianu).
Bîtlan şi Oblemenco, autorii golurilor victoriei
13 iunie 1971, ora 17.30. A început meciul… În minutul 12, Titi Bîtlan – unul dintre cei nominalizaţi de conducerea secţiei de fotbal pentru a părăsi echipa – cu un şut de la aproape 25 de metri, l-a făcut KO pe neatentul portar Constantinescu, 0-1. Imediat, „tunarul“ Oblemenco a trimis o „ghiulea“ în bară, dar peste 12 minute l-a executat pe neinspiratul goal-keeper al liderului: şut cu stângul de la 20 de metri, 0-2 (’25), după ce „Oble“ făcuse un slalom printre apărătorii „miliţieni“ Cheran, Stoenescu, Sandu Gabriel, Deleanu, sub privirile neputincioase ale lui Dinu, Dumitrache, Lucescu, Nunweiller IV. În acest meci, Oblemenco l-a ridiculizat pur şi simplu pe Sandu Gabriel, cel care avea misiunea de a-l struni pe golgheterul Craiovei.
Derbiul din „Ştefan cel Mare“ s-a încheiat cu 1-2, golul gazdelor fiind marcat de Dumitrache, din penalti (’27). În repriza secundă, Craiova s-a apărat magistral, Papuc fiind de neînvins – nota 9 – şi a contraatacat strategic, în timp ce dinamoviştii au jucat haotic şi brutal.
„Liderul a fost îngenuncheat în propria-i arenă, tocmai când îi era lumea mai dragă şi şansa de încoronare, mai mare“, avea să consemneze a doua zi cronicarul Mircea M. Ionescu. După acest derbi, Craiova a urcat pe locul trei în clasament. Dinamo a câştigat acel campionat, 1970/1971.
