Bănia nu a fost niciodată un loc al împăcării, al liniştii sau al păcii. În zona Olteniei, poate mai mult decât în oricare altă parte a ţării, vrajba, ura şi invidia sunt la rang de obicei. Nu contează motivul, război să fie! Conflictul Mititelu-Solomon este deja faimos. Împăcat, răsîmpăcat, şi aşa mai departe. Dragoste cu sila nu se face, dar, când are de suferit Universitatea Craiova, rezultă automat că multă lume e afectată de războiul dintre două persoane fizice. Spun asta, deoarece refuz să cred că, vreodată, instituţia primăriei ar putea să intre în conflict cu un simbol al oraşului, clubul de fotbal Universitatea Craiova. Exclus! De aceea, tot acest război, cu iz de răzbunare politică şi piperat cu antipatii, ce durează parcă de când s-au născut personajele respective, nu face decât să ne confirme faptul că interesele personale ale lui Solomon sau Mititelu nu au de a face în nici un caz cu ceea ce vrea şi poporul alb-albastru.
Îmi vine greu să cred că putem să fim indiferenţi faţă de situaţia în care a ajuns Universitatea. Pe de-o parte, e o adevărată blasfemie să ceri falimentul clubului sau să acţionezi cu rea-credinţă, doar ca să îţi vezi adversarul ruinat. Dar o blasfemie la fel de mare este şi să aduci Ştiinţa într-o stare de submediocritate, în care ne batem între scăparea de la retrogradare şi veşnicele locuri de la mijlocul clasamentului. După cum tot blastfemie este şi situaţia în care clubul se supune în faţa cui trebuie sau când relaţia suporteri-club se bazează numai pe minciuni şi diversiuni.
Mergând pe ideea lui Solomon, acesta are dreptate, dar doar parţial. E normal ca toată lumea să-şi plătească impozitele, dar oare câţi dintre „oamenii de vază“ ai oraşului sunt la zi cu impozitele sau sunt „curaţi“ când vine vorba de afacerile personale?
Trecând la Mititelu, nu putem să nu acceptăm că baza de la „Oblemenco“ e jos pălăria şi, pentru această investiţie, actuala conducere merită apreciată. Dar nu poţi nici să nu observi diferenţa între expresia „echipa familiei Mititelu“, când ne merge bine, şi obsesia de „victimă a conspiraţiei tuturor“, când ne merge rău. Războiul între omul Solomon şi omul Mititelu poate să continue cât doresc aceştia, dar războiul între primărie şi Universitatea Craiova trebuie să înceteze. Indiferent de ambiţiile personale, de interesele politice sau mafiote ce stau la mijloc, indiferent de cine şi ce vrea. E vorba despre un club mai important decât două personaje obscure, la fel de asemănătoare în obiceiuri şi acţiuni.
Fac un apel la toţi suporterii Universităţii şi îi întreb câţi dintre ei ar fi dispuşi să iasă în stradă, într-un ultim gest de susţinere, protestând pentru binele acestui club? Nu pentru Mititelu, nu pentru Solomon, doar pentru Ştiinţa.
P.S.: Nu ar fi rău dacă atât Mititelu, cât şi Solomon ar face public, în întregime, actul simulat pe care l-au încheiat la „marea împăcare“. Spun în întregime, deoarece ne-ar interesa şi actul ascuns, dar adevărat, nu cel de faţadă, care a fost mai mult de ochii lumii.
