Liga I
Universitatea – FC Vaslui 0-0
• Stadion „Ion Oblemenco“, spectatori: 3.500.
Universitatea: Bornescu – Craciunescu, D. Stoica, Mitchell – Dananae, Saceanu (‘62, Dina), Stavaru, Velcovici – Baird (‘52, Pirvu), Salih, Rose (‘76, Piko). Antrenor: Ovidiu Stinga.
FC Vaslui: Zolna – Buhus, Nachtailer, Mardare, Cornea (‘64, Frunza) – Apostol, Ljubinkovic, Croitoru (‘87, Dobos), Gheorghiu – Neagu (‘46, Buhaescu), Bukvic. Antrenor: Gheorghe Multescu.
• Cartonase galbene: Saceanu, Salih / Apostol, Bukvic.
• Au arbitrat: Al. Tudor – O. Sovre, D. Mudura.
Prestatia alb-albastrilor nu poate fi trecuta decât la capitolul lamentabil. Neavând nici macar o ocazie de gol, Stiinta se poate multumi cu punctul obtinut.
Nici nu intra in discutie un rezultat nefast in disputa cu FC Vaslui, optimismul incurabil de care au dat dovada oficialii Stiintei inaintea partidei obliga publicul craiovean sa se gândeasca la spectacol si la un scor fluviu. Pronosticul dat de Adrian Mititelu a fost insa departe de adevar, pentru ca Universitatea nu a reusit decât o remiza alba, la capatul unei evolutii mai mult decât apatica, juvetii nereusind sa-si creeze nici o oportunitate de a marca. Nuli au fost si adversarii, elevii lui Gigi Multescu s-au integrat perfect in „peisaj“, multumindu-se sa inchida culoarele spre poarta si sa incerce cartea contraatacului, insa, din fericire pentru olteni, atacantii moldoveni au dormit in posturi.
Au iesit cu greu din propria jumatate
Condusi de pe banca de Silvian Cristescu, elevii lui Ovidiu Stinga au inceput promitator partida si ar fi putut marca in minutul 4 daca Rose nu dormea pe el in momentul in care Zolna a scapat obiectul muncii din mâna. Cursul jocului parea sa surâda oltenilor, insa, dupa lovitura libera executata de Dorel Stoica (‘10), alb-albastrii nu au mai reusit nimic, jucatorii de constructie fiind lipsiti de idei, in timp ce Rose, Salih si Baird au lasat impresia ca nu sunt pe teren.
Acest fapt le-a permis adversarilor sa ia atitudine, dar, cu toate ca au dominat mijlocul terenului, nu au reusit sa-si treaca in cont decât doua semiocazii, prin Neagu (‘33) si Mardare (‘36). Somnolenta din tribune era intrerupta din când in când de pasele gresite ale „actorilor“, de imprecizia si proasta stapânire a balonului, in prim-plan fiind atacantii craioveni, dar si de „avioanele“ lui Dananae, care poposeau de fiecare data fie in afara terenului, fie in bratele lui Zolna.
Nimic si dupa pauza
Desi pauza ar fi trebuit sa improspateze cele doua combatante, acest lucru nu s-a intâmplat, din contra. Daca in prima parte a intâlnirii lucrurile au mai stat cum au mai stat, in cea de-a doua jumatate a meciului nu s-a putut consemna nimic, pentru ca ambele echipe au mers pe principiul „na-ti-o tie, da-mi-o mie“.
Melancolia din teren a imbiat intreaga asistenta la somn, nu putini fani concluzionând ca au aruncat banii pe fereastra, vazând „spectacolul“ oferit. Acest fapt a fost relevat perfect de tresarirea câte unui nemultumit la fiecare zece minute, „elogiile“ putând fi auzite perfect din orice colt al stadionului, pentru ca era aproape gol. Prestatia din teren a juvetilor a stârnit griji in rândul suporterilor alb-albastri, pentru ca urmeaza intâlnirile cu Steaua, FC Arges, Dinamo si Rapid, iar orgoliul oltenesc ar putea fi din nou ranit.
