Fostul capitan al „Craiovei Maxima“ a evitat sa comenteze eventuala sa revenire in Banie
– Inteleg ca sinteti la curent cu problemele Universitatii…
– Sintem in 2004, acum exista posibilitati de a fi la curent cu toate problemele care te intereseaza. Si e firesc sa urmaresc cu atentie situatia Universitatii, desi nu prea inteleg ce s-a intimplat… Nu-mi vine sa cred ca aceasta echipa, care a speriat Europa fotbalistica in urma cu ani, este acum pe locul 15, iar in aceasta seara (aseara – n.r.) ar putea fi „lanterna rosie“ a Diviziei. Doamne fereste! Asta-i chiar o tragedie…
– In aceste zile se discuta aprins despre viitorul clubului Universitatea, iar varianta cea mai probabila este preluarea de consiliul local. A aparut si o alta posibilitate, aceea ca FC National sa se mute in Craiova si sa evolueze pe „Ion Oblemenco“. Cum comentati aceasta solutie?
– Este o idee total bizara, absolut aiurea. Ar fi o mare prostie, o persiflare si denigrare nu numai a istoriei Universitatii, ci a fotbalului oltenesc! Nici nu are sens sa discutam asupra acestui subiect, nu cred ca oltenii ar putea accepta o asemenea, repet, persiflare… Poate este totusi o gluma.
– Nu credeti ca acum ar trebui sa li se dea credit si celor care au facut istorie cu Universitatea?
– Cei care vor prelua echipa – probabil Primaria Craiova – trebuie sa aiba in vedere numai performanta. Dupa eventul din 1991, cei care au patronat clubul n-au mai urmarit acest lucru. Daca viitorii patroni ai clubului vor cu adevarat performanta, este obligatoriu ca in conducerea administrativa si tehnica sa fie numiti oameni de fotbal competenti din Craiova, inclusiv din fostii fotbalisti ai Universitatii, nume cunoscute. Iar antrenorului trebuie sa i se acorde o perioada mai lunga de stabilitate. Peste noapte nimeni nu poate face minuni. Bine, noi vorbim acum de performanta si la Craiova altele sint problemele urgente. Tot nu cred ca Universitatea este pe locul acela din subsolul clasamentului…
– Ati fost contactat zilele acestea pentru o eventuala revenire la Universitatea?
– No comment…
– Care este situatia dumneavoastra la Al Jies Damasc?
– Am contract cu ei pina in vara viitoare. Cum v-am spus si zilele trecute, echipa mea a cistigat Cupa Asiei, un fel de Cupa UEFA din aceasta zona. Si a fost o premiera pentru clubul sirian. Ei au mai jucat finala in alte trei editii, dar le-au pierdut. Iar eu, care am reusit, in sfirsit, sa aduc trofeul in vitrina clubului, am fost felicitat pentru aceasta performanta. Au participat echipe din Liban, Thailanda, Singapore, Malaiezia, India si Siria. Ca si cistigatoare a Cupei Asiei, Al Jies a fost trecuta acum in cealalta competitie a Asiei, cea mai importanta din zona, un fel de Liga Campionilor. Am insa o mica problema din cauza acestei performante, jucatorii sint inca sub euforia victoriei din Cupa Asiei. E greu sa-i schimbi pe arabi, nu sint profesionisti. Le-am explicat ca nu s-a terminat fotbalul prin aceasta cupa.
– Aceasta euforie a avut vre-un efect negativ in campionat?
– Nu pot spune asta, dar echipa este angrenata in lupta pentru podiumul clasamentului campionatului 2004/2005 si, cum se spune, avem treaba. A fost si intrerupt campionatul o perioada pentru Ramadan… Sintem pe locul patru fara nici o infringere ( trei victorii, trei egaluri), dar in fata noastra sint formatii care au jucat opt partide, iar noi numai sase. Daca ne adjudecam cele doua restante, am putea ajunge chiar pe locul doi. Recunosc insa, sint doua formatii care acum au loturi mai bune, valoric si numeric, decit echipa mea. Turul campionatului se termina pe 7 ianuarie 2005.
– Asta inseamna ca Sarbatorile de iarna le petreceti acolo?
– Da. Am meci chiar in 31 decembrie…
