Internationalul oltean a avut in buzunar biletele de avion pentru Moscova
Februarie a fost pentru Mihaita Plesan o luna aparte: aflat in Cipru cu Nationala, si-a „aniversat“ ziua de nastere jucind cu numarul 10 in meciul cu Belarus, apoi a avut o oferta tentanta de a parasi Craiova. A ramas la Universitatea, desi financiar ar fi fost mai bine in Rusia.
– Ai fost pe punctul de a „zbura“ din Cipru in Rusia, dar ai preferat Romania. Ce s-a intimplat?
– Nu, dupa incheierea turneului din Cipru, din Romania trebuia sa zbor in Rusia, am avut si biletele de avion cumparate. Dupa un meci al Nationalei in Rusia, un reprezentant al clubului Spartak Moscova, interesat de mine, a spus despre clauza mea de plecare de la Universitatea – un milion de dolari – ca i se pare una normala pentru un international de virsta mea. Si oficialii lui Spartak au fost imediat de acord sa onoreze clauza si deja aveam si bilete de avion pentru plecarea la Moscova!
– Am inteles ca patronul Staicu te-a rugat sa nu pleci…
– Intr-adevar, am cazut de acord sa nu plec. Ne-am inteles sa ramin pina la vara.
– Si de la vara?
– Sa vedem ce va fi pina atunci, sa fiu sanatos, nu ma gindesc de acum. Sper sa joc bine in retur si apoi vedem…
– Acum ai alta clauza?
– Nu, eu nu stiu de nici o alta clauza.
– Presupun ca la Spartak Moscova ai fi avut un contract superior celui de la Universitatea…
– Da, de vreo 15 ori!
– Dinel Staicu a iesit acum la inaintare, adica ti-a mai marit contractul ca sa ramii la Universitatea?
– Am inteles ca are aceasta intentie, dar pina acum nu s-a intimplat asta. Mi-a spus sa lasam aceasta chestiune dupa ce se termina nebunia asta de la club… Oricum, mi-a promis marirea contractului, iar eu il stiu un om de cuvint.
– Ai mai refuzat, printre altele, si doua oferte din Italia: de la Ancona (in 2002) si Siena (toamna anului trecut). De ce?
– La Ancona n-am dorit sa joc deoarece la Universitatea evoluasem intr-un singur meci. Atunci, reamintesc, n-am fost agreat de Netoiu et comp. Eu am venit la Universitatea sa joc mai mult, dar un an n-am putut din cauza domnului Netoiu. Din aceste motive, am refuzat atunci Ancona. Iar cu cei de la Siena nu ne-am inteles. N-a cazut oferta, dar oricum nu plecam acum nici la Siena.
„Selectionerul a fost multumit“
– De ziua ta, 19 februarie, cind ai implinit 21 de ani, cred ca darul cel mai frumos ti l-a facut Iordanescu, selectionerul oferindu-ti atunci, in meciul cu Belarus, tricoul cu numarul 10… A fost cel mai frumos cadou de ziua ta?
– Cred ca darul cel mai frumos a fost evolutia mea buna din meciurile turneului din Cipru, nu neaparat tricoul cu numarul 10. Nu conteaza numarul tricoului, ci evolutia jucatorului. Iar eu cred ca am jucat destul de bine. Selectionerul a fost multumit de mine. Ca dovada, am fost chemat si pentru amicalul din Scotia si sper sa ramin in primii 20.
– Dupa scandalul care l-a implicat si pe Dorinel Munteanu, te lupti la Nationala cu Pancu, Tararache, Codrea si Ov. Petre. Esti o amenintare pentru acesti „stranieri“. Poti sa-i invingi?
– Eu zic ca da. Am incredere in fortele mele. Este bine cind este concurenta si la echipa nationala, asta inseamna ca fotbalul romanesc are jucatori buni.
„Sorin Cirtu m-a descoperit“
– Antrenorul Sorin Cirtu te-a titularizat la Universitatea. Acum trebuie sa lupti impotriva profesorului! Iti va fi greu?
– Antrenorul Cirtu a fost omul care a avut cea mai mare incredere in mine. Pot spune ca el m-a descoperit ca fotbalist. De cind a venit antrenorul Cirtu la Universitatea, am inceput sa joc! Dinsul cunoaste bine viata fotbalistilor si a antrenorilor, azi esti aici, miine in alta parte. Ce pot sa fac acum? Imi doresc sa-l bat pe nea Sorin. Sigur Universitatea va invinge pe Otelul si il voi bate astfel pe nea Sorin Cirtu! Daca pot sa dau si gol, as fi foarte fericit, dar dupa meci am sa-l caut si o sa vorbesc cu dinsul. Stiu ca nu va fi suparat pe mine.
– Ce zici de retur?
– As vrea ca Universitatea sa termine pe podium. Este destul de greu, dar nu imposibil.
