Protestele maraton de la Chisinau au ajuns sa demonstreze ca, de fapt, la cei mai apropiati dintre vecinii Romaniei, evenimentele evolueza exact dupa cum vor autoritatile blamate de protestatari si singura metropola de care acestea tin cu adevarat cont, Moscova. La acest sfirsit de saptamina, doua personalitati de prim rang ale Federatiei Ruse si-au declarat explicit sprijinul fata de maniera in care presedintele moldovean Vladimir Voronin intelege sa rezolve dificila situatie din tara sa. Presedintele Dumei de Stat, Ghendi Selezniov, a declarat ca autoritatile de la Chisinau trebuie sa foloseasca puterea legii pentru detensionarea situatiei din Republica Moldova si in nici un caz sa nu cedeze in fata opozitiei. Numarul unu rus, Vladimir Putin – aflat la o reuniune de familie a statelor CSI – i-a multumit lui Voronin pentru solutionarea problemelor legate de limba rusa, care le permite vorbitorilor de rusa din Republica Moldova sa foloseasca limba materna. In acelasi timp, protestele din capitala moldoveana dau semne de temporizare, iar conducatorii acestora stau cu sabia lui Damocles deasupra capului. Desfasurarea evenimentelor a reusit, o vreme, sa capteze atentia opiniei publice din Romania, mai ales prin imaginile de televiziune si editorialele ziarelor.
Atitudinea generala insa a fost aceea care domina de multi ani incoace: cea a fratelui mai mare, prea prins de propriile griji si care, uneori, se lasa cuprins de o duiosie teoretica fata de fratele mic, plecat departe de ceva timp si pe care, oricum, nu il intelege prea bine. „Moldovenii, saracii …“, spune romanul de pe strada, care poate priveste cu mirare faptul ca oamenii au iesit acolo, tot pe strada, pentru ca le pasa de limba romana, de istoria romanilor, de libertatea de expresie sau pentru a scanda „Ole, ole, comunismul nu mai e!“. Dincolo de emotiile omului simplu , infruntarea de la Chisinau se conduce dupa ratiuni si reguli care sint prea putin influentate de elevii si de profesorii adunati in piata sau de protestele intelectualilor, artistilor si studentilor din Bucuresti.
Autoritatile moldovene au declarat manifestatiile ilegale, au ridicat imunitatea unor parlamentari crestin-democrati, au suspendat temporar un partid, nu s-au grabit sa ii ia in seama pe jurnalistii razvratiti de la televiziunea nationala, ba au si mazilit – cu o viteza care ar face sa paleasca de invidie alte regimuri autoritare – niste ministri. Bineinteles, s-au folosit de Codul Penal, de Curtea Constitutionala, de Parlamentul unicameral dominat de comunisti (tara se defineste ca o republica parlamentara) – putin peste jumatate din deputati, cu presedinte comunist si un vicepresedinte declarat de nationalitate rusa. Autoritatile de la Chisinau par sa gindeasca precum deputatul rus Mihail Marghelov, care compara Republica Moldova cu Iakutia, unde „sint oficializate trei limbi de stat – rusa, iakuta si engleza – si unde nimeni nu iese la mitinguri ca sa protesteze impotriva englezei“. Nu este de neglijat ca si in rindul intelectualilor se aud opinii de genul ca nu se poate imagina ca tinerii moldoveni sa nu cunoasca operele marilor autori rusi cum ar fi Cehov, Dostoievski sau Tolstoi sau statul ofera posibilitatea de a invata o limba – rusa – care permite comunicarea nu numai in statele provenite din fosta URSS, ci si in strainatate. Se prea poate ca, intr-o varianta pesimista, dar nu imposibila, protestele de la Chisinau sa moara, in viitorul apropiat, de moarte naturala, ca parlamentarii rebeli sa mearga la inchisoare si sa se organizeze un referendum care ar oficializa limba rusa ca a doua in stat.
Nu se stie daca aceste previziuni ar putea schimba optica oficialitatilor de la Bucuresti asupra fratelui de peste Prut. De multa vreme, interesul pentru Republica Moldova este repezentat de doua-trei paragrafe anemice in strategiile electorale sau guvernamentale, de motiunile unui partid galagios sau de obiectul de activitate al unui oficiu guvernamental de care auzim foarte rar. Chiar daca ultimele declaratii ale autoritatilor romane sint de o prudenta diplomatica, nu este de uitat ca, intr-un trecut inca foarte apropiat, acestea au fost facute pe un ton inalt. Este de amintit incidentul Morei sau acea gluma a sefului guvernului roman – desi la acest nivel glumele pot trece usor drept ceva foarte serios -, care a spus: „E firesc ca fiecare tara sa decida pentru ea insasi si, daca am fi dorit sa ne amestecam in aceste probleme, am fi facut ceea ce sugerau unii dintre cei care au fost la guvernare inaintea noastra, si anume sa anexam Basarabia in 1991“. Mai mult, la alte dimensiuni, relatiile Romaniei cu Federatia Rusa, tara care este adevaratul factor de influenta in Republica Moldova, au fost multa vreme la temperaturi de congelare, iar recenta vizita la nivel inalt de la Moscova a fost considerata, mai voalat sau nu, dar de medii foarte diferite, nu tocmai un succes (depinde pe care parte a paharului o privesti).
Intr-un mod elegant, se poate aprecia ca, pe undeva, ceeea ce se intimpla acum pe axa Bucuresti-Chisinau-Moscova este rezultatul lipsei unor eforturi consistente si inspirate de a gestiona eficient si de a gasi o comunicare adevarata, in timp, intre cele trei capitale. Protestele de la Chisinau, atit cit vor dura, ar trebui sa fie o lectie politica pentru viitor, indiferent de cum se vor solutiona. Din care fiecare poate sa invete ca pe „fratii“ mai mici si mai putin favorizati de vremuri nu ii poti tine aproape doar cu podurile de flori si ca trebuie sa iti pese de „vecinii“ mari de peste gard, atit in interesul propriu, cit si pentru a te tine „de neamuri“.
Profesori de la un liceu din Chisinau, anchetati pentru participarea la proteste
Procuratura Generala a creat un grup de ancheta care ii cerceteaza pe toti profesorii, directorii de scoli si licee si pe elevii care participa sau au participat la actiunile de protest din Piata Marii Adunari Nationale din Chisinau, informeaza BASA-press. Profesorii si directorul-adjunct al Liceului „Gheorghe Asachi“ din Chisinau au fost interogati ieri pentru a doua oara. Victor Guzun, director adjunct al liceului, a declarat presei ca a fost interogat in calitate de martor, in baza a trei articole: instigarea minorilor la actiuni de protest ilegale, profanarea insemnelor de stat si organizarea si participarea la actiuni ilegale. „Atit eu, cit si profesorii care au fost invitati am refuzat sa oferim detalii anchetatorului in lipsa avocatului“, a precizat Guzun.
Potrivit directorului adjunct, liceenii care participa la actiunile de protest nu sint fortati de profesori sa iasa in piata. „Parintii elevilor au creat un comitet de greva si au semnat o declaratie potrivit careia nimeni nu i-a fortat pe copii sa participe la actiuni de protest“, a mentionat Guzun. Tamara Barbascumpa, profesoara de limba si literatura romana la Liceul „Gheorghe Asachi“, membra a comitetului de greva, a refuzat sa stea de vorba cu anchetatorul. „Am fost invitata in timpul cursurilor, pe care nu am dreptul sa le intrerup; in plus, nu facem declaratii in lipsa avocatului“, a precizat profesoara. Ea a spus ca liceenii nu boicoteaza orele, iar in timpul lor liber au dreptul sa faca tot ce doresc. Igor Popa, anchetator in cadrul Procuraturii sectorului Centru, le-a declarat ziaristilor, dupa ce i-a interogat pe profesorii de la „Gheorghe Asachi“, ca Procuratura Generala a deschis un dosar penal asupra cazului in general si nu a profesorilor sau a elevilor in particular. „Toti profesorii si elevii claselor 10-12 vor fi interogati in baza a trei articole, in calitate de martori“, a precizat anchetatorul. Grupul de ancheta a inceput ieri cercetarile in toate institutiile din Chisinau.
Pe 28 februarie, Procuratura Generala a deschis un dosar penal privind implicarea elevilor in actiunile de protest din Piata Marii Adunari Nationale. Dosarul a fost intentat in baza art.224 Cod Penal, care prevede pedepse cu privatiunea de libertate de la unu pina la cinci ani, pentru atragerea minorilor in activitati ilegale.
