21.6 C
Craiova
marți, 28 mai, 2024
Știri de ultima orăSanatateRomânia, fruntaşă la consumul de antibiotice. MS vrea să reducă problema infecţiilor nosocomiale

România, fruntaşă la consumul de antibiotice. MS vrea să reducă problema infecţiilor nosocomiale

Ministerul Sănătății a lansat zilele trecute  proiect de hotărâre de guvern pentru aprobarea strategiei pentru prevenirea și limitarea infecțiilor asociate asistenței medicale și combaterea fenomenului de rezistență la antimicrobiene în România în perioada 2023-2030.

Strategia vine în contextul în care infecțiile nosocomiale sunt subraportate la nivel național, situație recunoscută oficial chiar de ministrul Sănătății, Alexandru Rafila. La nivelul României, unitățile sanitare raportează circa 1% infecții asociate asistenței medicale, în vreme ce media europeană este de 7%. Subraportarea cronică duce la lipsa unor măsuri eficiente pentru combaterea fenomenului.

Antibioticele utilizate excesiv au dus la rezistenţă antimicrobiană

Deși la începutul anilor 90 România avea un avantaj generat de accesul la un număr limitat de antibiotice (peniciline, cicline, aminoglicozide, cloramfenicol, sulfamide), care a determinat și un nivel scăzut al rezistenței la antimicrobiene, restrâns la câteva clase de antibiotice, din păcate această situație nu mai este de actualitate, din cauza utilizării excesive a antibioticelor, dublată de lipsa unor mecanisme de monitorizare eficace a acestui domeniu. În prezent, România se distinge printr-o poziție fruntașă, la nivelul Uniunii Europene, în domeniul rezistenţei la antimicrobiene și al consumului de antibiotice, se arată în strategie.

„Numărul extrem de redus de IAAM raportate la nivel național reprezintă o barieră importantă atât în cunoașterea dimensiunilor și caracteristicilor reale ale acestui fenomen, precum și în analiza consecințelor sale asupra siguranței pacientului și a calității actului medical. Un exemplu pozitiv a fost creat prin introducerea sistemului național de supraveghere al infecțiilor cu Clostridioides difficile în anul 2014, ceea ce a determinat o mai bună raportare a IAAM”, se precizează în documentul Ministerului.

Consumul de antibiotice este ridicat și în creștere

Consumul de antibiotice este principala cauză a rezistenței microbiene, cât și unul dintre factorii declanșatori ai unor infecții asociate asistenței medicale (IAAM), cum sunt cele determinate de Clostridium difficile.

Deși de câțiva ani a fost tras un semnal de alarmă în privința îmbolnăvirilor determinate de C. difficile, iar infecțiile cu germeni multirezistenți sunt frecvent semnalate, s-a accentuat utilizarea preferențială a categoriilor de antibiotice cu spectru larg și s-a redus utilizarea celor cu spectru îngust și/sau de primă linie. Ponderea antibioticelor de primă linie a scăzut la un minim pentru perioada 2011-2019, ceea ce ne îndepărtează de obiectivul propus de OMS, de a reprezenta 60% din totalul antibioticelor utilizate în 2023.

Nivel extrem de ridicat al rezistenței bacteriene

Pentru mai multe bacterii patogene, nivelul rezistenței la antibiotice în România este în continuare unul dintre cele mai ridicate din Europa (ex: Pseudomonas aeruginosa, Acinetobacter spp., Klebsiella pneumoniae, MRSA). Validitatea datelor de rezistență bacteriană comunicate către EARS-Net este susținută de rezultatele raportate de spitalele participante la sistemul de supraveghere a IAAM.

Rezistența bacteriană reduce alternativele terapeutice ale infecțiilor, în primul rând în cazul infecțiilor asociate asistenței medicale (IAAM). Acest lucru face tratamentul lor mai dificil și cu un risc de evoluție nefavorabilă mai ridicat.

Este nevoie de educarea personalului medical și a publicului

Educarea personalului medical și a publicului nespecialist rămâne un deziderat permanent, se arată în strategia Ministerului: „Formarea personalului medical poate crește calitatea prescrierii antibioticelor (incluzând reducerea excesului de antibiotice) și contribuie la limitarea transmiterii bacteriene. Educarea publicului nespecialist poate contribui la atingerea acelorași obiective, prin reducerea utilizării de antibiotic fără prescripție medicală și evitarea gesturilor care cresc riscul de transmitere bacteriană”

Monitorizarea şi evaluarea strategiei se vor realiza prin Institutul Național de Sănătate Publică (INSP), pe baza colaborării instituționale cu toate entitățile implicate și cu Comitetul Național pentru Prevenirea și Limitarea Infecțiilor Asociate Asistenței Medicale și respectiv cu Comitetul Național pentru limitarea Rezistenţei Microbiene.
Monitorizarea se va realiza prin rapoarte anuale care vor prezenta stadiul implementării strategiei.

Obiectivele Strategiei

Documentul publicat de Ministerul Sănătății prevede cinci obiective strategice principale: îmbunătățirea conștientizării și înțelegerii rezistenței la substanțe antimicrobiene (AMR), îmbunătățirea cunoașterii AMR prin supraveghere și cercetare, scăderea incidenței infecțiilor prin măsuri eficace de sanitație, igienă și de prevenire a infecțiilor, optimizarea utilizării agenților antimicrobieni și realizarea de investiții sustenabile în combaterea AMR.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS