Un test de sânge dezvoltat de cercetători americani poate diagnostica cu o rată mare de acuratețe boala Alzheimer, arată un studiu prezentat în publicația JAMA. Potrivit experților, noul test ar putea fi disponibil în doi-trei ani.
Semne ale bolii cu 20 de ani înainte de tulburările de memorie
În studiile realizate de cercetători, testul a putut diagnostica boala la fel de exact ca alte metode, care prezintă dezavantajul de a fi mai scumpe sau invazive, relatează The New York Times, citat de Mediafax.
Studiul arată că noul test a identificat semne ale bolii degenerative cu 20 de ani înainte de apariţia tulburărilor de gândire şi memorie la persoanele cu o mutaţie genetică care cauzează Alzheimer.
Un astfel de test ar putea fi disponibil pentru utilizare clinică în cel puţin doi-trei ani, au estimat cercetătorii, oferind un mod uşor accesibil de a diagnostica dacă persoane cu probleme cognitive au avut Alzheimer, mai degrabă decât un alt tip de demenţă, care ar putea necesita tratament sau un prognostic diferit.
Un test de sânge ar putea fi utilizat şi pentru a estima riscul ca o persoană care nu prezintă simptome să dezvolte Alzheimer, cea mai frecventă formă de demență.
Studii clinice mai rapide și mai ieftine
Potrivit experților, testele de sânge vor accelera dezvoltarea de noi terapii, făcând mai rapide şi mai ieftine studiile clinice, un proces care acum durează de obicei mai mulți ani şi costă milioane de dolari, deoarece se bazează pe metode scumpe, cum sunt tomografiile craniene cu emisie de pozitroni şi puncţiile lombare, prin care se recoltează lichid cefalorahidian.
Într-un studiu care a înrolat 1.402 de persoane din Suedia, Columbia şi Statele Unite, testul s-a dovedit a fi foarte precis, cu o acuratețe similară celei a scanărilor PET. Noul test măsoară un tip de proteină tau (p-tau217), care în boala Alzheimer se acumulează în interiorul celulelor creierului.
Testul a măsurat de şapte ori mai multe proteine p-tau217 la persoanele cu Alzheimer decât la persoanele fără demenţă sau la cele cu alte afecțiuni neurologice, cum ar fi demenţa frontotemporală, demenţa vasculară sau boala Parkinson, a afirmat dr. Oskar Hansson, profesor la Universitatea Lund.
Diagnostice adesea inexacte
În prezent, diagnosticul Alzheimer se face în mare parte cu evaluări clinice ale memoriei şi declinului cognitiv, precum şi prin interviuri cu membrii familiei şi persoanele care îngrijesc pacienţii. Diagnosticele sunt deseori inexacte, deoarece medicii au dificultăţi în a distinge boala Alzheimer de alte tipuri de demenţă sau afecțiuni care implică deficienţă cognitivă.
România, codașă la fonduri pentru bolile creierului
Circa 30 de milioane de persoane suferă de Alzheimer la nivel mondial, iar numărul s-ar putea dubla până în 2050.
România se află pe penultimul loc între țările europene privind fondurile alocate pentru îngrijirea bolilor creierului, fenomen explicabil în cea mai mare parte prin absența serviciilor de îngrijire, conform unei analize din 2019 a Institutului Național de Sănătate Publică. În anul 2017, existau 1,360 cazuri de demență Alzheimer la 100.000 locuitori (1,179.61 – 1,560.26), ambele sexe, toate vârstele. În ceea ce privește numărul deceselor cauzate de demența Alzheimer și alte tipuri de demență în anul 2017, în România, s-a înregistrat un procent de 5,54% din totalul deceselor (5,35%-5,71%).
