8.5 C
Craiova
duminică, 22 septembrie, 2019
Acasă Sanatate Dieta recomandată în cazul gastritei

Dieta recomandată în cazul gastritei

-

Fie că ai gastrită acută sau cronică, e important să adopţi o dietă specifică pentru a te proteja de riscurile care vin la pachet cu această afecţiune: ulcer sau anumite forme de cancer. Gastrita este termenul principal folosit pentru orice afecţiune care implică inflamarea mucoasei stomacale. Gastrita poate fi acută, adică apare dintr-o dată, sau cronică, se dezvoltă în timp. Există diferite tipuri de gastrită, care sunt cauzate de factori diverşi. Pentru majoritatea oamenilor, gastrita este minoră şi va dispărea rapid după tratament.

Există însă şi unele forme de gastrită care pot produce ulcere sau pot provoca un risc mai mare de cancer. Dieta adoptată este importantă pentru sănătatea digestivă şi a întregului corp. Iată câteva sugestii cu privire la ce anume este bine să consumi dacă suferi de gastrită şi ce este important să eviţi!

Alimente recomandate

Există câteva alimente care te pot ajuta să ţii sub control gastrita şi să diminuezi simptomele. Dintre acestea enumerăm: alimente bogate în fibre, cum ar fi cerealele, dar şi mere, broccoli, morcovi şi fasole (însă e indicat ca fructele şi legumele să nu fie crude, pe cât posibil), alimente cu conţinut scăzut de grăsimi, cum ar fi peşte, carne de pui şi piept de curcan, alimente cu aciditate scăzută, băuturi necarbogazificate, băuturi fără cofeină, probiotice, cum ar fi kombucha, iaurt, kimchi şi zeamă de varză. Unele studii indică faptul că probioticele pot ajuta dacă ai Helicobacter pylori (H. pylori). Aceasta este o bacterie care provoacă o infecţie în sistemul digestiv, ce poate duce la gastrită sau ulcere gastrice.

Alimente de evitat

Alimentele bogate în grăsimi pot agrava inflamaţia în mucoasa stomacului. Unele alimente care trebuie evitate deoarece pot irita stomacul sunt: alcoolul, cafeaua, roşiile şi anumite fructe (grepfrut, portocală, struguri etc.), sucul de fructe, alimentele grase, mâncarea prăjită, băuturile carbogazoase, mâncărurile picante, laptele şi alte produse lactate.

Plan alimentar

Consumă mese mai mici: în loc să consumi mai puţine mese pe zi, cu cantităţi mai mari de alimente, încearcă să consumi mai des cantităţi mai mici. Consumul de cantităţi mai mici poate contribui la creşterea fluxului sanguin spre stomac, ceea ce stimulează vindecarea.
Evită să mănânci în apropierea orei de culcare: mănâncă cu cel puţin trei-patru ore înainte de somn, astfel încât stomacul să aibă suficient timp pentru digestie.
Bea suficientă apă: apa (dar nu alte lichide, cum ar fi cafeaua, ceaiul, alcoolul sau băuturile îndulcite) pare să ajute la controlul simptomelor gastritei, aşa că încearcă să consumi cel puţin şase pahare pe zi.

Alte recomandări

Încearcă să reduci stresul întrucât acesta poate declanşa o eliberare crescută a acidului gastric şi poate creşte inflamaţia. În plus, reduce funcţia imună şi contribuie la alte probleme digestive.
Renunţă la fumat! Fumatul încetineşte vindecarea mucoasei gastrice, creşte rata de recurenţă a ulcerelor şi, de asemenea, creşte probabilitatea dezvoltării infecţiilor.
Ia suplimente alimentare benefice. Suplimentele care te pot ajuta să te vindeci de gastrită includ acizii graşi omega-3, probioticele, vitamina C şi vitamina B12.

Ceaiul de frunze de dud ameliorează bolile de ficat, diabetul şi gastrita

Frunzele de dud au numeroase proprietăţi benefice pentru organism. Infuzia preparată din aceste frunze poate fi un tratament adjuvant pentru boli precum diabetul zaharat, gastrita sau bolile de ficat. Printre cele mai cunoscute afecţiuni în prevenirea şi combaterea cărora ajută frunzele de dud se numără diareea, diabetul zaharat, gastrita, ulcerul gastric şi duodenal, bolile de ficat sau afecţiunile de natură pulmonară.
De asemenea, acestea sunt eficiente în tratarea asteniei, nevrozelor şi insomniilor şi s-a dovedit că acţionează şi în lupta cu obezitatea sau cu alte tulburări metabolice.
Se consumă sub formă de infuzie, fără îndulcire, după mesele principale. În cazul diabetului şi al diareei, se recomandă ca persoana să ia câte o lingură de infuzie la intervale de o oră.
Din frunzele puse la macerat timp de 21 de zile în alcool alimentar se poate obţine o tinctură. Aceasta se strecoară şi se utilizează câte 30 de picături, diluate cu apă, de trei ori pe zi, înainte de mesele principale.

Gastrita de tip A

În cazul gastritei de tip A avem de-a face cu o afecțiune autoimună. Așadar, sunt formați așa-numiți autoanticorpi împotriva celulelor mucoasei gastrice care produc acid gastric (celule parietale). Celulele parietale ale mucoasei gastrice produc acidul gastric, absolut necesar digestiei. În același timp, aceștia formează așa-numitul factor intrinsec (Intrinsic Factor), vital pentru asimilarea vitaminei B12 din tractul digestiv. Autoanticorpii orientați împotriva celulelor parietale afectează astfel și producția de acid gastric, cât și asimilarea vitaminei B12.
Urmările gastritei de tip A constau în scăderea acidului gastric (aclorhidrie) și anemie, din cauza deficitului de vitamina B12, care este de neînlocuit pentru formarea hemoglobinei. Această formă de gastrită este relativ rară, cu un procentaj cuprins între 3-6%. Cu toate acestea, gastrita autoimună se poate instala împreună cu alte afecțiuni autoimune, facilitând și apariția cancerului gastric.

Gastrita cronicăde tip B

Cauza cea mai frecventă a infecției bacteriene cronice a mucoasei gastrice constă în infecția cu agentul patogen Helicobacter pylori. Aproximativ 60% din populația globului este purtătoare a acestui agent patogen în mucoasa gastrică. Este vorba de o bacterie care formează enzime ce distrug apoi celulele mucoasei gastrice. Acest agent patogen poate supraviețui prin anumite mecanisme în sucul gastric, trecând apoi de peretele format de mucoasă.
Sursa de infecție nu este cunoscută, deocamdată. S-a dovedit însă că această bacterie este transmisă în timpul sarcinii de la mamă la copil. Dat fiind faptul că agentul patogen al infecției este cunoscut, acest tip de gastrită poate fi tratat cu antibiotice ca orice altă infecție provocată de bacterii.
sursa: http://www.csid.ro/

Ana-Maria PREDILĂ
Ana-Maria PREDILĂ
A făcut studii de jurnalism la Université Lille 3, Charles de Gaulle, în Franţa şi este o persoană căreia îi place comunicarea şi socializarea. Vrea să fie informată şi să aleagă conform propriei conştiințe şi nu după cum dictează obiceiurile comunității. Îi place să citească şi să meargă la teatru.

Google Search se îmbunătățește cu noi tehnologii

Google Search își extinde funcționalitatea cu două tehnologii esențiale: obținerea capturilor de ecran și recunoaștere vizuală a conținutului cu tehnologie de inteligență artificială.

Logitech MX, mouse-ul vertical de birou

Logitech MX Vertical este un model disponibil pe piaţă de ceva vreme, care atrage atenţia datorită formei sale „ciudate” la prima vedere, care promite să ajute utilizatorii care stau mult timp la birou.