Aproape un milion de români suferă de hepatită B, numită și boala tăcută a ficatului. Cazuri de hepatită B există și în Oltenia. Îngrijorător este că mulți nu știu că au contractat virusul. Medicii spun că mai mult de jumătate dintre pacienți ajung la doctor abia atunci când suferă complicații: ciroză sau cancer hepatic. Statisticile arată că în România, din două milioane de bolnavi, câți sunt în evidențe, doar 1% fac tratament. Diagnosticată la timp, afecțiunea poate fi ținută însă sub control cu ajutorul medicamentelor și al dietei. Grav este că doar 10% dintre românii cu hepatită B sunt diagnosticaţi.
Hepatita B se transmite de la om la om, prin sânge şi fluide umane. Boala se poate transmite şi prin contact sexual neprotejat, prin administrarea intravenoasă de droguri şi folosirea în comun a acelor de seringă, dar şi de la mamă la făt în timpul sarcinii. De asemenea, virusul hepatitei B poate fi transmis şi prin folosirea obiectelor personale (periuţă de dinţi, lama de râs) în comun cu persoanele infectate. În lipsa unui tratament, boala poate evolua către ciroză, insuficiență hepatică, cancer hepatic și poate duce chiar la deces. Ileana știe ce înseamnă să treci prin șocul de a afla că suferi de hepatită B. Acum patru ani, în urma unui set de analize, medicul i-a depistat boala. Se simțea obosită, nu mai avea poftă de mâncare și începuse să aibă din ce în ce mai des dureri abdominale. A mers la un medic specialist în medicină internă, care i-a recomandat să facă mai multe analize. „Când am mers la medic să mi le citească și mi-a spus că am hepatită nu îmi venea să cred. Mă întrebam de unde am luat boala și ce urmează. Cel mai greu a fost când mi s-a spus că este o afecțiune care nu se vindecă, dar că trebuie să iau tratament și să respect un regim alimentar“, povestește femeia. Ileana a descoperit boala la timp, acum urmează tratamentul dat de medic, are grijă la ceea ce mănâncă și duce o viață normală. Medicii spun însă că este foarte important ca afecțiunea să fie descoperită la timp, când pot fi evitate complicațiile.
„Mediatizarea unor cazuri a determinat alți oameni să meargă să facă investigații“
Mai mult de două miliarde de oameni sau aproape o treime din populația lumii a intrat în contact cu virusul hepatitei B. Peste 350 de milioane de persoane din întreaga lume sunt infectate cronic cu acest virus, ceea ce face ca hepatita B să fie considerată o problemă de sănătate publică. Trebuie știut că virusul hepatitei B este de 50 până la 100 de ori mai contagios decât HIV, virusul care cauzează SIDA. Medicii spun că se descoperă din ce în ce mai multe cazuri de hepatită, asta și pentru că posibilitățile de diagnostic sunt mult mai mari acum. „Mediatizarea unor cazuri a determinat alți oameni să meargă să facă investigații. Sunt situații în care hepatita dă simptome, dar nu tot timpul. Unii descoperă întâmplător boala în momentul în care fac un set de analize. Se transmite, în principal, de la mamă la făt, dar asta nu înseamnă că o femeie care suferă de hepatită B nu mai poate avea copil. Ea trebuie să anunțe medicul și se iau măsurile potrivite“, spune dr. Florina Toancă, medic specialist gastroenterolog.
„Este nevoie de mai multă implicare în ceea ce priveşte diagnosticarea“
La nivel global, aproximativ 90% dintre persoanele infectate cu virusul hepatitei B nu sunt conştiente că trăiesc având o boală incurabilă, precizează un studiu realizat de Polaris Observatory şi publicat în Lancet Gastroenterology & Hepatology Journal pe 26 martie. „Studiul elaborat de către cei de la Polaris Observatory atrage atenţia asupra necesităţii implementării unor programe de diagnosticare şi tratament astfel încât să se înregistreze progrese importante în atingerea obiectivului Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii – eliminarea hepatitelor virale A, B, C, D şi E până în 2030. Studiul precizează că, dintre românii cu hepatită B, mai puţin de 10% sunt diagnosticaţi şi doar 1% sunt tratați/ eligibili pentru tratament. Este nevoie de mai multă implicare în ceea ce priveşte diagnosticarea, iar faptul că de la 1 aprilie medicii de familie pot prescrie analizele specifice identificării hepatitelor virale, fără ca pacienţii să plătească pentru acest serviciu, este un pas înainte pentru România“, a arătat Marinela Debu, preşedintele APAH-RO.
„Vaccinarea la naştere este vitală“
Contractul-cadru CNAS pentru 2018 prevede faptul că, de la 1 aprilie, medicii de familie pot cere analize pentru depistarea hepatitei B şi C pentru toate categoriile de asiguraţi. „Vaccinarea la naştere este vitală pentru a împiedica transmiterea virusului de la mamă la făt, dar și pentru orice nou-născut, astfel încât să nu fie infectat ulterior cu virusul hepatitic B. Conform studiului Polaris Observatory, prevalenţa HbsAg în rândul copiilor români cu vârsta de cinci ani este de aproximativ 0,2%“, a adăugat Marinela Debu.
Euro Hepatitis Care Index arată că, în România, principalele probleme în abordarea hepatitelor virale vizează: lipsa măsurilor sistematice de depistare a persoanelor infectate; lipsa finanţărilor pentru testare fără a fi nevoie de trimitere de la medicul de familie sau medicul specialist; lipsa unui registru al cancerului hepatocelular (HCC); lipsa unui corp de asistenţi medicali specializaţi în managementul hepatitelor virale; lipsa unui sistem naţional şi eficient de monitorizare a hepatitelor virale.
