Unitățile de Primiri Urgențe sunt sufocate de pacienți, în timp ce în centrele de permanență sălile de așteptare sunt goale. Mai mult de jumătate dintre cei care vin în Urgența Spitalului Județean Craiova nu sunt cu adevărat urgențe, spun medicii care lucrează aici. Sunt pacienți asiguraţi sau neasiguraţi care ar putea să fie tratați în cabinetele medicale sau în centrele de permanență ce au fost înființate tocmai pentru a descongestiona Urgența spitalului. Dar nu se întâmplă așa. Mulţi nici nu ştiu că au această variantă. În Dolj există 14 centre de permanență în contract cu Casa de Asigurări de Sănătate (CAS).
Centrele de permanență sunt asocieri ale medicilor de familie care funcționează în afara programului de lucru al cabinetelor medicale individuale, în regim de cameră de gardă. Acestea sunt deservite de medicii de familie care asigură, astfel, continuitatea asistenței medicale primare. Aici, medicii oferă servicii de urgenţă, dar sunt efectuate şi tratamente, cum ar fi administrarea soluţiilor injectabile sau pansarea. Acestea se pot înfiinţa prin asocierea liber consfinţită între mai multe cabinete de medicină de familie. Medicii din centrele de permanenţă îşi pot desfăşura activitatea fie într-un cabinet medical al unuia dintre aceşti membri, fie prin rotaţie în fiecare din cabinetele doctorilor care fac parte din centru. Există şi posibilitatea ca autorităţile locale să pună la dispoziţie un spaţiu. Pentru a primi aprobarea de funcţionare, este necesară o dotare minimală, care, de fapt, se găseşte deja în cabinetul de medicina familiei. Centrele de permanență nu primesc finanțare de la Ministerul Sănătății. „Sunt o asociere între medicii de familie din zonă. Ele nu primesc finanțare pentru medicamente sau aparatură de la Ministerul Sănătății sau de la Direcția de Sănătate Publică. Banii lor provin din contractul cu Casa de Asigurări de Sănătate. Unele funcționează în cabinetul unuia dintre medicii de familie, altele în clădiri care le-au fost puse la dispoziție de Consiliul Local. În unele localități, primăria sprijină aceste centre, medicii sunt ajutați să mai cumpere din aparatura de care au nevoie“, a spus dr. Ștefan Popescu, purtător de cuvânt la DSP Dolj.
Medicii din centrele de permanență trebuie să asigure asistenţa medicală de urgenţă
În Dolj există 14 centre de permanență care au contract cu CAS și 136 de medici. În Craiova, unul dintre centrele de permanenţă îşi are sediul în cartierul Craioviţa Nouă, celălalt are arondată zona Siloz. Medicii de aici au responsabilitatea de a asigura asistenţa medicală de urgenţă, la nivelul competenţelor unui cabinet de medicină primară, în afara programului de lucru, adică între orele 15.00 şi 08.00, dar şi sâmbăta şi duminica.
Aceste tipuri de unităţi medicale au un rol foarte important în mediul rural, acolo unde accesul la servicii medicale pe timpul nopţii a ridicat de-a lungul timpului numeroase probleme din cauza numărului limitat de medici şi asistenţi medicali. În astfel de centre se pot rezolva micile urgenţe care ţin de competenţa medicului de familie, dar se pot administra şi tratamente, fără ca pacienţii să mai fie obligaţi să bată drumul pentru a primi îngrijiri medicale într-un spital.
„Problema este că aceste centre nu sunt foarte bine dotate“
Multe dintre aceste centre de permanenţă nu dispun de dotarea minimă cu aparatură. Pacienții nu au încredere să se trateze aici și ajung tot la Urgența Spitalului Județean. „În Craiova există două centre de permanență. Au fost înființate tocmai în ideea de a descongestiona Unitățile de Primiri Urgențe ale spitalelor din oraș, care sunt foarte aglomerate. Mulți dintre pacienții care ajung la UPU Craiova ar putea să fie tratați în centrele de permanență, dar oamenii nu merg acolo, toți vin la spital. Centrele de permanență sunt pentru momentele în care oamenii au nevoie de medic atunci când s-a terminat programul celui de familie, iar aici pot să găsească zi și noapte un medic. Problema este că aceste centre nu sunt foarte bine dotate. Deseori, medicii își aduc de acasă medicamentele de care au nevoie. Doctorii nu au de multe ori nici măcar un electrocardiograf sau posibilitatea să facă analize. Nu au mulți trusă de microchirurgie. Dacă vine un pacient cu plagă, îl trimit la Craiova sau cheamă salvarea, și nu opresc la unul dintre centrele de permanență de pe drum, ci toți pacienții sunt aduși la Craiova, chiar dacă nu sunt urgențe majore“, a spus unul dintre medicii care lucrează în Urgența Spitalului Județean Craiova.
Din cauza lipsei de dotare au fost desființate în ultimii ani câteva centre de permanență
Medicii spun că două dintre cele mai dezvoltate centre de permanență din județ sunt cele de la Frățila și Sadova. La centrul de permanenţă din Sadova există şi stomatolog, trei farmacii, ambulanţă, aparat de urgenţă, doctor coordonator de gardă, asistentă. Din cauza lipsei de dotare au fost desființate în ultimii ani câteva centre de permanență, printre ele fiind cele de la Brabova, Melineşti şi Mischii. Acestea aveau o adresabilitatea foarte mică şi mare nevoie de dotare corespunzătoare. Doar cel din Brabova a fost redeschis.
Gărzile din centrele de permanenţă, plătite de trei ori mai bine
Medicii care acceptau să efectueze gărzi în centrele de permanenţă încasau 12,8 lei/oră, brut, mulţi dintre aceştia renunţând, în timp, din cauza sumelor derizorii, astfel că multe centre şi-au închis, de-a lungul anilor, porţile.
Creşterile de tarif sunt consistente, de la 12,8 lei/ora de gardă, cât încasa un medic (la care se adăugau 50% dacă efectua garda într-un centru amenajat într-un cabinet medical, nu într-un spaţiu susţinut de prămărie, şi alţi 2 lei/oră pentru medicamente, banii pentru medicamente acordându-se tuturor medicilor), ajungându-se la 40 lei/oră.
Rezidenţilor din anul III nu li se mai permite să efectueze gărzi în aceste centre. De asemenea, medicii din gardă nu mai pot elibera pacienţilor care li se adresează adeverinţe, ci o scrisoare medicală pe care să o prezinte medicului de familie pe lista căruia sunt înscrişi.
Tariful orar pentru asistenţii medicali care desfăşoară serviciul în regim de gardă în cadrul centrelor de permanenţă se determină în funcţie de salariul negociat, care cuprinde toate sporurile şi contribuţiile aferente şi nu poate fi mai mic de 20 lei/oră şi mai mare de 22,5 lei/oră.
