Acasă Sanatate Cutremur în Sănătate: Sub ameninţarea conflictului de interese, zeci de medici demisionează...

Cutremur în Sănătate: Sub ameninţarea conflictului de interese, zeci de medici demisionează din comisiile Ministerului Sănătăţii de care depind câştigurile industriei farmaceutice

-

Comisiile de specialitate din cadrul Ministerului Sănătăţii sunt formate în principal din profesorii universitari lideri ai domeniului respectiv în centrele universitare din România. Comisiile au fost esenţiale şi încă joacă un rol important în decizia autorităţilor de a compensa anumite medicamente sau de a achiziţiona aparatură avansată pentru spitale. Aceste decizii au o miză financiară importantă pentru industria farmaceutică.

Un ordin al ministrului Sănătăţii, intrat în vigoare la sfârşitul lunii noiembrie, extinde de o aşa manieră aria conflictelor de interese încât o bună parte din medicii-membri se retrag pentru a nu cădea sub incidenţa legii. Practic, în ultima săptămână din 2014, comisiile de specialitate din Ministerul Sănătăţii sunt decimate.

Din cei zece membri ai Comisiei de Boli Infecţioase, de pildă, opt sunt în potenţial conflict de interese conform noului ordin 1406/2014 publicat de Ministerul Sănătăţii. Aceasta este una dintre comisiile cele mai importante pentru industria farmaceutică, întrucât de ea depinde modalitatea de compensare de către stat a medicamentelor folosite în bolile infecţioase.

Preşedinte al acestei comisii, profesorul Adrian Streinu-Cercel, intenţionează să se retragă atât din această poziţie, cât şi din cea de membru în comisia anti-SIDA, au confirmat surse oficiale pentru HotNews.ro. Alţi preşedinţi de comisii şi profesori universitari s-au retras sau sunt pe punctul de a se retrage din comisiile de specialitate ale Ministerului Sănătăţii.

Din cei 7 membri ai Comisiei de Oncologie, o alta cu miză importantă pentru industria farma, 6 sunt în potenţial conflict de interese conform noului ordin al Ministerului Sănătăţii.

Acelaşi lucru este valabil pentru Comisia de Neurologie, condusă de profesorul Ovidiu Băjenaru – cu 10 din 12 membri aflaţi în potenţial conflict de interese – sau pentru Comisia de Obstetrică-Ginecologie, unde din cei 11 membri peste jumătate sunt în potenţial conflict de interese.

Surse guvernamentale au explicat pentru HotNews că „mulţi dintre medici se retrag deoarece altfel ar fi aruncaţi automat în conflict de interese”.

Conform ordinului în vigoare din 28 noiembrie 2014, este definit conflict de interese sau incompatibilitate situaţia în care membrii acestor comisii:
– câştigă bani din efectuarea de studii clinice sau acţiuni care stimulează prescrierea sau consumul anumitor medicamente,
– dacă sunt sponsorizaţi sau finanţaţi “direct sau indirect” de către industria farmaceutică pentru a participa la conferinţe şi congrese,
– dacă primesc cadouri sau consiliază producătorii şi distribuitorii medicamentelor.

Conform declaraţiilor de interese depuse în ultimul an şi consultate de HotNews, un număr semnificativ din membrii comisiilor de specialitate din Ministerul Sănătăţii au obţinut venituri din una sau mai multe dintre activităţile încadrate de ordinul menţionat la capitolul conflict de interese.

Miza financiară este foarte importantă deoarece, pe lângă rolul atribuit acestor comisii în achiziţiile publice centralizate din sistemul sanitar, ele păstrează un rol şi în mecanismul de determinare a compensării medicamentelor. Deşi acest mecanism este acum în mare parte în jurisdicţia Agenţiei Naţionale a Medicamentului, comisiile de specialitate elaborează protocoalele terapeutice pentru medicamentele compensate.

Practic ele decid cât de gravă trebuie să fie o boală pentru că pacientul respectiv să primească medicamentul compensat 100%, adică plătit integral de stat, sau doar 50%. De astfel de detalii tehnice depind o parte din câştigurile companiilor farmaceutice.

Dar şi ieşirea Ministerului Sănătăţii cu faţa curată dintr-o dilemă aritmetică întrucât, deşi a decis în plină campanie electorală compensarea altor 23 de noi medicamente, Guvernul Ponta nu a prevăzut şi o creştere bugetară adecvată pentru Sănătate.

Data până la care membrii comisiilor de specialitate trebuie să decidă dacă se retrag sau nu este 28 decembrie 2014. În prezent, oficialii Ministerului Sănătăţii nu ştiu exact cum vor completa locurile vacantate.

O soluţie ar fi numirea unor medici din eşaloanele inferioare ale ierarhiei universitare sau chiar medici tineri, aflaţi la început de carieră. Dar în acest caz activitatea comisiilor ar putea fi pusă la îndoială din punct de vedere al expertizei.

O altă variantă vehiculată este numirea de grupuri de experţi de către societăţile medicale de specialitate care să evalueze punctual anumite dosare. Şi aici există probleme, deoarece liderii societăţilor medicale sunt uneori aceleaşi persoane cu cele care fac/făceau parte din comisiile de specialitate ale ministerului.

Alternativa, numirea acestor grupuri de experţi direct de către ministrul Sănătăţii, ar pune sub control politic direct întregul mecanism de evaluare de care depind fonduri publice în valoare de miliarde de euro. Agenţia Naţională a Medicamentului, în prezent instituţia cu atribuţii de prim rang în domeniul farma, este condusă de un preşedinte numit de ministrul Sănătăţii pentru trei ani.

Conform legii, comisiile de specialitate “sunt formate din personalităţi ale lumii medicale, numite prin ordin de ministrul Sănătăţii”.

Dar ce se întâmplă atunci când un număr semnificativ dintre aceste personalităţi au relaţii financiare cu companiile ale căror medicamente trebuie să le evalueze şi, prin urmare, sunt incompatibile cu calitatea de evaluator?

ȘTIRI VIDEO GdS