Oamenii foloseau în antichitate ceaiul negru şi mai târziu cafeaua ca să nu adoarmă în timpul ceremoniilor religioase. Astăzi, cofeina face parte din viaţa de zi cu zi. Cei mai mulţi adulţi consumă cofeină fără să cunoască efectele negative ale acestei substanţe.
Cofeina este un alcaloid din grupa purinelor, care se se găseşte în cafea, ceai, nuci de cola, mate, guaraná şi cacao. Oamenii o folosesc pentru că stimulează sistemul nervos central, relaxează musculatura netedă a căilor respiratorii, stimulează inima şi diureza. O ceaşcă de ceai negru conţine aproximativ 50 de miligrame de cafeină, iar una de cafea – între 65 şi 175 de miligrame.
Cofeina îmbunătăţeşte fluxul aerului către plămâni, motiv pentru care este recomandată astmaticilor. De asemenea, măreşte randamentul intelectual şi înlătură oboseala. Din cauza efectului diuretic (ajută la eliminarea apei), este folosită în curele de slăbit. În medicina naturistă, produsele pe bază de cofeină sunt indicate şi pentru îmbunătăţirea densităţii osoase la femeile cu osteoporoză.
Efecte adverse
Specialiştii Institutului Naţional de Sănătate Publică din SUA susţin însă că dacă ar fi să punem în balanţă avantajele şi dezavantajele cofeinei, ar trebui să apelăm cu prudenţă la acest „răsfăţ al dimineţilor“, pentru a ne proteja sănătatea. Iată în continuare care sunt argumentele.
Persoanele cu probleme cardiovasculare se expun unui risc mult mai mare de a face atac de cord dacă beau cafea. Cofeina poate cauza insomnii, creşte frecvenţa cardiacă şi, posibil, nivelul colesterolului. Pentru că acţionează asupra rinichilor ca un diuretic (creşte cantitatea de urină şi nivelul potasiului şi al sodiului din urină şi, în acelaşi timp, scade nivelul de potasiu şi de sodiu din sânge), poate accentua incontinenţa.
Băuturile care conţin cofeină pot creşte secreţia de acid gastric şi agrava simptomele ulcerului. Nivelul ridicat de cofeină poate duce şi la variaţii bruşte ale glicemiei, motiv pentru care este contraindicată diabeticilor.
Supradoza şi sevrajul
În doze mari, cofeina poate provoca anxietate, delir, agitaţie sau psihoză. Cafeina poate avea efecte contraceptive asupra femeilor care beau foarte multă cafea. Supradozajul poate să ducă la convulsii, spasme musculare, ritm cardiac anormal care pot pune în pericol viaţa. Dozele extrem de mari pot fi fatale.
Cofeina este considerată un drog pentru că stimulează sistemul nervos central, ceea ce duce la ritm cardiac crescut, stare de agitaţie şi neastâmpăr, senzaţie de eficienţă sporită. Este un avantaj că alungă moleşeala, înlătură somnul şi oboseala, însă doar atâta timp cât nu s-a instalat dependenţa. În cazul dependenţilor, oprirea consumului de cofeină duce la apariţia sevrajului. Simptomele obişnuite sunt cefaleea (durerea de cap), ameţeala (vertijul), o stare de slăbiciune marcată, afectarea capacităţii de concentrare, scăderea randamentului fizic şi intelectual, iritabilitate, nervozitate, anxietate, tremor. La persoanele cu tulburări psihiatrice afective sevrajul poate fi mult mai grav. Lipsa cofeinei poate agrava simptomele sau provoca confuzie, dezorientare, excitare, nelinişte, comportament violent sau manie.
Cofeina ar trebui să fie utilizată cu precauţie şi de femeile gravide, pentru că traversează placenta şi poate duce la avort spontan, întârzierea creşterii intrauterine şi greutate mică la naştere sau sindrom de moarte subită la sugari. Doze foarte mari de cofeină pot duce la malformaţii congenitale, iar dacă este consumată de mamele care alăptează, trece foarte uşor în laptele matern şi produce insomnie sugarului.
Interacţiuni cu medicamentele
Cofeina poate interacţiona cu anumite medicamente, plante medicinale sau suplimente. Combinaţia de cofeină şi efedrină, folosită frecvent în unele cure de slăbire, este foarte riscantă pentru sănătate, rezultând nu de puţine ori tensiune arterială foarte mare, accident vascular cerebral sau atac de cord.
Ingerarea nazală de cofeină cu amfetamină este alt motiv pentru care persoane tinere fac accident vascular cerebral. Acelaşi efect îl are cofeina administrată pe cale orală împreună cu Fenilpropanolamină.
Cofeina poate contracara, în schimb, somnolenţa şi scăderea concentrării cauzate de benzodiazepine cum ar filorazepam, diazepam sau poate accentua efectul unor medicamente, cum ar fi ergotamina, în tratamentul migrenelor.
Cofeina poate afecta nivelurile serice de litiu. Încetarea bruscă a administrării cofeinei la persoanele care consumă cafea în mod regulat poate duce la niveluri ridicate de litiu sau toxicitate a litiului.
