Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) prognozează că, până în 2013, jumătate din populaţia globului va deveni alergică. Se vor înmulţi şi formele grave de alergii, cum ar fi asocierea între rinita alergică şi astmul bronşic sau cazurile de bronhopneumopatie cronică obstructivă (BPOC).
Un studiu al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) arată că 20% dintre locuitorii planetei au o boală alergică. Zece milioane dintre aceştia suferă de bronhopneumopatie cronică obstructivă (BPOC). Se preconizează că, în următorii zece ani, numărul deceselor cauzate de această boală va creşte cu 30%, printre factorii de risc incriminaţi fiind fumatul, vârsta, poluarea, noxele profesionale.
În România, un sfert din populaţie are rinită alergică, iar dintre aceştia, 70-80% prezintă şi boli asociate, astmul bronşic având cea mai mare incidenţă (6-7%), conform Societăţii Române de Alergologie şi Imunologie Clinică.
În România, între 600.000 şi 800.000 de oameni suferă de BPOC, grav fiind faptul că, dintre ei, doar 25% sunt diagnosticaţi, pacienţii subevaluând simptomatologia şi ajungând la medic când boala s-a instalat deja şi au apărut complicaţiile.
Fumatul agravează boala
Dacă, în anii '90, BPOC era a şasea cauză de deces, în 2020, ea va deveni a treia şi, dacă adăugăm că tratamentul este foarte scump, mortalitatea ridicată şi pensionarea prematură, atunci trebuie să înţelegem preocupările specialiştilor în depistarea precoce a bolii, conştientizarea pacienţilor asupra acesteia cu privire la tratament, colaborarea cu medicul şi respectarea indicaţiilor acestuia pentru a preveni complicaţiile. Un pacient cu BPOC trebuie să renunţe la fumat, să evite expunerea la substanţe iritante, noxe, să schimbe cel puţin temporar locul de muncă în cazul noxelor profesionale, să dozeze efortul fizic, să evite frigul şi umiditatea, să se vaccineze împotriva gripei şi să aibă un stil de viaţă cât mai sănătos.
Dacă astmul bronşic apare de obicei la persoanele predispuse genetic (mai des la adulţii tineri şi copii), BPOC apare după 40 de ani, fiind determinat de cele mai multe ori de fumat. Iată de ce renunţarea imediată la fumat poate îmbunătăţi foarte mult capacitatea respiratorie şi poate duce la diminuarea simptomatologiei: tuse cu expectoraţie, greutate în respiraţie, oboseală, frecvenţe intercurente respiratorii etc.
Prin diagnosticarea corectă şi aplicarea unui tratament eficient, astmul bronşic poate fi perfect controlat, pacienţii putând să ducă o viaţă normală.
Pentru bolnavii cu BPOC, un tratament corect înseamnă oprirea agravării maladiei, o viaţă decentă cu capacitate acceptabilă de efort, reinserţie socială şi evitarea spitalizărilor.
Respectând recomandările medicilor, pacienţii cu BPOC şi astm bronşic au şansa de a-şi prelungi viaţa şi de a o îmbunătăţi.
Este foarte important, pe lângă respectarea recomandărilor medicale, ca aceşti bolnavi şi nu numai ei să beneficieze de un aer curat, fără poluanţi, lucru care este posibil printr-o implicare atât individuală, cât şi la nivel de comunitate, prin respectarea normelor de protecţie a mediului.
