Sucurile de legume sunt folosite ca adjuvant în multe boli cronice. Iată în continuare câteva, cu largi utilizări în medicina naturistă şi în cosmetică.
Sucul de hrean conţine vitaminele C, A, B1 şi B2, ulei volatil, substanţe asemănătoare antibioticelor. Se obţine prin presarea rondelelor de hrean care au fost anterior ţinute în sirop de zahăr. Se recomandă administrarea lui copiilor anemici sau fără poftă de mâncare, una-două linguriţe înainte de fiecare masă. Sucul de hrean curăţă şi regenerează mucoasele, fiind recomandat în astm bronşic, rinite, sinuzite, în amestec egal cu zeamă de lămâie, din care se iau una-două linguriţe pe zi timp de câteva săptămâni.
Sucul de hrean este interzis persoanelor cu hemoroizi, hemoptizi sau dereglări ale ritmului cardiac. Atenţie! Dacă este folosit o perioadă lungă, poate să irite mucoasa gastrică.
Sucul de păstăi de fasole verde are calităţi diuretice şi depurative. Se foloseşte în litiază renală, gută, reumatism, diabet şi la curăţarea tenului în acnee. Este tonic cardiac şi hepatic, cazuri în care se bea simplu (aproximativ 100 de mililitri pe zi) sau în combinaţie (o parte de suc de păstăi la trei părţi de suc de morcovi şi două de suc de lăptucă).
Sucul de gulie se consumă simplu sau în amestec cu suc de morcov şi păpădie în decalcifieri ale oaselor şi dinţilor, îndeosebi la copii. Gulia este puternic alcalină, de aceea se recomandă folosirea ei în hiperaciditate gastrică. În acest caz se bea o jumătate de cană de suc înainte de fiecare masă.
Sucul de ardei gras se foloseşte împreună cu sucul de morcovi, în părţi egale, în colici intestinale, ca detoxifiant şi pentru întărirea unghiilor şi a părului.
Sucul de ceapă conţine uleiuri volatile benefice pentru căile respiratorii. Fluidizează mucozităţile şi ajută la eliminarea lor. Se beau una-două linguri după fiecare masă. Are şi proprietăţi antiseptice, fiind recomandat pentru tamponarea zonelor cu afte şi ulceraţii. Aplicat de trei-patru ori pe săptămână, îndepărtează negii şi pistruii.
Sucul de castraveţi este poate cel mai bun diuretic natural. Se recomandă în litiază renală, gută şi artrită. Mărunţeşte calculii renali, mai ales dacă este folosit în amestec (o parte suc de castraveţi la trei părţi de sfeclă roşie, 11 părţi de suc de morcovi şi una de zeamă de lămâie).
Uşor laxativ, sucul de castraveţi calmează colicile, iar prin conţinutul de minerale previne căderea părului şi ajută la întărirea unghiilor. În cosmetică, sucul de castraveţi este recomandat tenurilor grase cu porii dilataţi, dar şi celor uscate, în amestec cu ulei de migdale.
Sucul de păpădie se obţine din planta întreagă, mai puţin tulpinile cu flori. Conţine taninuri, rezine, principii amare, substanţe antibiotice, fitosteroli, colină, vitamine, fiind un excelent tonifiant şi detoxifiant. Este recomandat în eczeme, gută şi reumatism. Pentru tratamentul dischineziei biliare se folosesc 13 linguri de suc de păpădie pe zi, timp de trei-şase săptămâni, ajutând la dublarea secreţiei biliare şi eliminarea ei. Sucul de păpădie îndepărtează pistruii şi curăţă tenul.
Sucul de usturoi este indicat pentru stimularea poftei de mâncare şi secreţiei gastrice. Proprietăţile bactericide îl recomandă ca adjuvant în colita de fermentaţie. Conţine substanţe volatile care ajută în emfizem pulmonar, astm bronşic, sinuzite incipiente şi chiar în tuberculoza pulmonară. Pentru toate aceste cazuri se iau una-două linguriţe de suc de usturoi pe zi. Pentru viermi intestinali, se beau dimineaţa pe stomacul gol 200 ml de lapte în care s-au adăugat 20 ml de suc de usturoi. În cazul oxiurilor, cura se asociază şi cu băi de şezut cu 10 ml suc de usturoi diluat la 100 ml de apă.
