Stilul de viaţă haotic, alimentele iritante, tutunul, băuturile alcoolice şi anumite medicamente pot să distrugă echilibrul din stomac şi să ducă la apariţia gastritelor.
Gastritele acute sunt leziuni (răni) apărute la scurt timp după contactul învelişului protector al stomacului cu substanţe agresive sau după scăderea fluxului sanguin al mucoasei gastrice.
Gastritele reprezintă 10-20% din cazurile de hemoragii digestive superioare internate în spital. Cele mai frecvente cauze sunt medicamentele (aspirina şi antiinflamatoarele nesteroidiene), alcoolul, infectarea cu helicobacter pylori şi stresul indus de traumatisme şi intervenţii chirurgicale de anvergură.
Simptomele variază, de la durere în epigastru (partea superioară a abdomenului, cuprinsă între coaste şi ombilic) sau în partea dreaptă sub coaste, vărsături sau hemoragii digestive.
Tratamentul
Pentru prevenirea îmbolnăvirii este necesară administrarea cu prudenţă a aspirinei şi antiinflamatoarelor nesteroidiene. „În cazul pacienţilor cunoscuţi cu suferinţă cronică, se pot administra, concomitent cu antiinflamatoarele nesteroidiene, antiacide sau antisecretorii gastrice (Omeprazol, Ranitidină, Sucralfat). Dacă gastrita acută are drept cauză administrarea antiinflamatoarelor nesteroidiene, tratamentul va fi întrerupt până la vindecarea bolii“, a explicat dr. Ana Halasiu, medic specialist internist.
Măsuri diferenţiate
Gastrita provocată de bacteria Helycobacter pylori este de obicei cronică şi, pe acest fond, pot să apară uneori acutizări, din cauza infectării cu un număr mare de germeni, care necesită tratament special, mai spun medicii. „În această situaţie, pe lângă regimul igienico-dietetic recomandat anterior şi tratamentul cu inhibitori cu pompă de protoni (antisecretori), este indicat şi tratamentul cu antibiotice prescrise de medicul specialist, internist sau gastroenterolog“, a precizat dr. Ana Halasiu.
În gastritele acute postalcoolice se întrerupe consumul de alcool şi se trece la regimul alimentar amintit. În cazul producerii de hemoragii digestive superioare, este obligatorie internarea.
Regimul alimentar
În puseu dureros se recomandă un regim, în care alimentele vor fi preparate prin fierbere sau coacere (nu prăjire). Se evită crudităţile, alimentele iritante gastric (condimentele, dulciurile concentrate), băuturile carbogazoase, alcoolul, tutunul, cafeaua. Prezenţa E-urilor în alimente poate deruta stomacul şi duce la dereglarea secreţiei sucului gastric.
Totuşi, nu există o alimentaţie standard, regimul alimentar fiind diferenţiat în funcţie de toleranţa fiecărui bolnav la diferite alimente. De exemplu, unii nu suportă laptele, în timp ce pentru alţii laptele este cel mai bun balsam stomacal.
În gastritele produse de bacteria Helycobacter pylori este necesară evitarea dulciurilor (principala sursă de hrană a bacteriei).
Ardeiul iute protejează stomacul
Ardeiul iute, considerat până de curând un pericol pentru stomac, ar putea oferi soluţia pentru prevenirea gastritei.
Ultimele cercetări arată că ardeiul iute conţine o substanţă numită capsicină, care protejează mucoasa stomacului şi reglează secreţia de suc gatric.
