Sa fii vegetarian inseamna sa manânci sanatos. Dar cât de departe mergem in acest sens? Inainte de a ne decide in favoarea unei astfel de alimentatii trebuie neaparat sa-i cunoastem nu numai avantajele, ci si limitele si eventualele riscuri.
Mai multe anchete nutritionale de anvergura au comparat starea de sanatate a vegetarienilor cu a celor cu alimentatie obisnuita. Rezultatele sunt, in general, in favoarea alimentatiei vegetariene. Nivelul colesterolului la vegetarieni este mai scazut, iar tensiunea arteriala este mai mica, diminuându-se riscul de accident cardiovascular.
Vegetarienii n-au probleme cu greutatea, in timp ce la subiectii cu o alimentatie clasica, obezitatea este frecventa. Vegetarienii nu au atât de des probleme de constipatie, iar la femeile vegetariene riscul aparitiei osteoporozei este foarte mult redus. In sfârsit s-a demonstrat ca vegetarienii sufera mai putin de carente de vitamine. La cei „moderati“, riscul de aparitie a unei forme de cancer este diminuat la minimum. Aceste observatii facute de nutritionisti sunt totusi destul de greu de interpretat, deoarece vegetarienii care au fost supusi testelor au, in general, un mod de viata aparte, care elimina si factorii de risc, cum sunt: tutunul, excesul de alcool etc.
Carnea, sursa de fier si zinc
Faptul ca legumele, fructele si cerealele sunt alimente bogate in fibre, potasiu si diverse substante care au actiune antioxidanta (vitamina C, A, seleniu) poate explica efectul benefic al regimului vegetarian. Legumele proaspete, datorita faptului ca au putine calorii, contribuie la reechilibrarea aportului nutritional. In schimb, carnea furnizeaza un aport pretios de proteine de excelenta calitate biologica, fiind si o sursa remarcabila de fier, foarte bine asimilat de organism, si zinc, necesar mecanismelor de aparare imunitara. De altfel, studiile facute arata ca suprimarea totala a carnii are consecinte mai putin benefice decât un consum moderat.
Riscuri ce trebuie luate in calcul
Când vrei sa manânci „verde“ si sa fii sanatos, cel mai bine este sa alegi un regim vegetarian in cadrul caruia alimentele excluse sa fie selectionate. Asta deoarece o alimentatie foarte selectiva, mai severa decât regimul vegetarian clasic, poate implica niste riscuri.
Carentele si dezechilibrele sunt, practic, inevitabile când din alimentatie nu e exclusa numai carnea, dar si pestele, ouale, lactatele si toate grasimile animale. Cu un astfel de mod de alimentatie este foarte greu sa asiguram corpului un aport proteic corect.
In aceste regimuri, foarte restrictive, apar si alte carente: de fier, zinc, calciu, vitamina B12. Tocmai de aceea, nu este indicat sa recurgem la o astfel de alimentatie, mai ales in perioadele de crestere sau in timpul sarcinii.
Diferite regimuri vegetariene
Regimul vegetarian clasic (ovo-lacto-vegetarian) presupune eliminarea carnii si produselor din carne (uneori si pestele) sistematic sau pentru majoritatea meselor. Printre avantajele adoptarii acestui regim se numara posibilitatea de a beneficia de un bun echilibru nutritional si lipsa contraindicatiilor, daca e bine aplicat. La femeile insarcinate, un astfel de regim trebuie supravegheat cu atentie pentru a nu aparea o carenta de fier.
Regimul lacto-vegetarian nu contine produse de carne, peste sau oua. Atentie! Poate aparea riscul carentelor de fier, zinc si vitamina B12. Acest regim trebuie evitat de copii, adolescenti si femeile insarcinate.
Regimul ovo-vegetarian contine oua, dar exclude produsele din carne, pestele si lactatele. Atentie! Exista riscul major de aparitie a carentei de calciu, fier si vitamina B12. Acest regim ar trebui evitat.
Regimul vegetarian exclude toate alimentele de origine animala (produsele din carne, peste, oua, produsele lactate). Atentie! Apare riscul major de carente de proteine, calciu, fier, vitamina A, D si B12. Nutritionistii recomanda evitarea acestui regim.
Dr. Teodora Vaduva, consilier pentru promovarea sanatatii in cadrul Autoritatii de Sanatate Publica Dolj
