Iar începe războiul cu dictatura. Şi cu securiştii lui Băsescu

Numeroşi comentatori fac deja o paralelă între acţiunile din vara lui 2012 şi atacurile de azi îndreptate împotriva unui serviciu secret, STS.  Intenţia premierului Ponta de a trece Serviciul de Telecomunicaţii Speciale în subordinea Ministerului de Interne pare un gest la fel de arbitrar ca suita de lovituri aplicate statului de drept acum doi ani. Atacul în forţă la STS trădează dorinţa USL de a decapita serviciile secrete sau de a le subordona, fiind considerate „uneltele dictaturii“. E o obsesie mai veche a premierului şi o nevoie tot mai presantă a unor lideri USL, nemulţumiţi că nu au toată puterea. În opinia lui Victor Ponta, serviciile ar trebui să funcţioneze sub guvern, dacă se poate direct sub el, cum a procedat cu celebrul „Doi şi’un sfert“.
Poate nu întâmplător, Traian Băsescu a explicat duminică, după şedinţa CSAT, de ce nu-l poate demite pe generalul Opriş, dar a evocat în context şi două nume din conducerea SRI şi SIE: generalii Coldea şi Predoiu. De ce a simţit nevoia şeful statului să-i evoce şi pe cei doi? Pentru că şi în 2012, când şeful STS, generalul Opriş, a scăpat de demitere la limită, se punea problema ca şi ceilalţi şefi de servicii să fie schimbaţi.
S-ar putea să asistăm la o nouă tentativă de slăbire sau anihilare a unor instituţii-cheie, cu diferenţa că guvernul a schimbat radical tactica. În loc de blitzkrieg preferă războiul de uzură. În loc să concentreze totul în câteva zile, ucide instituţiile lent, cu răbdare şi sub diverse pretexte. STS-ul îl luăm sub control guvernamental nu pentru a-l utiliza în campania electorală, cum l-a folosit Băsescu în 2009. Nu, noi dorim o mai bună coordonare în caz de nenorociri precum accidentul aviatic. Totul în numele unor cauze nobile, nu din dorinţa de a pune mâna rapid pe toată puterea.
Tehnic vorbind, intenţia anunţată de premierul Ponta pare irealizabilă. Proiectul de lege privind trecerea STS în controlul MAI ar avea nevoie de avizul CSAT. USL poate forţa nota şi să-l treacă prin parlament fără aviz, însă mai există încă o Curte Constituţională funcţională etc. Deci nu pare simplu deloc, însă premierul Ponta mizează în primul rând pe efectul psihologic. În an electoral, se vor găsi destui dispuşi să-i dea raportul de azi încolo mai entuziast decât poate o fac deja. Anunţarea datei alegerilor, cu devansarea celor prezidenţiale, urmăreşte, între altele, acelaşi scop: demobilizarea unor instituţii, grăbirea procesului de punere a statului sub control total.
Dar cea mai dură lovitură au primit-o în aceste zile SRI şi DNA. Tot aşa, mutilări instituţionale frumos împachetate în nişte minciuni.  Au spus aşa: interceptările, care stau la baza unui dosar de corupţie, le facem inutile nu din cauză că ne-am speriat, nu din cauză că avem o groază de baroni, de lideri influenţi şi oameni de afaceri importanţi ajunşi la închisoare pe baza informaţiilor culese prin diferite tehnici de interceptare de serviciile secrete. Nu, sunt eronate interpretările că dorim să ne apărăm borfaşii. Facem praf interceptările deoarece murim de grija drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, călcate în picioare sub dictatură lui Traian Băsescu de securiştii lui!
Guvernul a tras pe sfoară o ţară întreagă, a adormit vigilenţa tuturor promiţând îndreptarea noilor Coduri printr-o ordonanţă de urgenţă guvernamentală care n-a mai venit. În paranteză fie spus, noile Coduri au fost mutilate tot de USL prin legea de punere în aplicare votatată în august 2013. Dacă interceptările vor putea fi utilizate într-un dosar abia după începerea urmăririi penale, aşa cum prevede noul Cod de Procedură intrat deja în vigoare, şansele DNA de a mai prinde corupţi şi strânge probe împotriva lor scad dramatic. Cine ar mai vorbi despre mită, şpăgi sau legi cu dedicaţie dacă procurorii îi vor avertiza în prealabil că tocmai sunt urmăriţi penal?
Atenţie apoi la Înalta Curte! Pe agenda CSM tot apare pe ordinea de zi o propunere de modificare a modalităţii de revocare şi numire a magistraţilor în funcţii de conducere, inclusiv a preşedintelui Înaltei Curţi.  Aceste propuneri, formulate încă de vara trecută de o comisie din cadrul CSM, figurează pe ordinea de zi a Consiliului. E pus în discuţie şi modul de formare a completelor de cinci, care au trimis în închisoare mai mulţi politicieni sau oameni de afaceri influenţi. Reamenajarea Înaltei Curţi este unul din obiectivele anunţate public de noul preşedinte CSM, Adrian Bordea, la scurt timp după preluarea mandatului.
În fine, toate aceste acţiuni de edificare a noului stat sub regim USL ar urma să fie încununate de revizuirea Constituţiei. De afară, întreaga operaţiune se vede prost, Stratfor face o paralelă între Bucureşti şi Budapesta. Întrebarea este dacă instituţiile vor rezistă în faţa noului asalt, mult mai perfid, mai neclar şi mai dificil de contracarat decât acţiunile din 2012. Conjunctura externă nu e la fel de favorabilă ca acum doi ani. Bruxellesul e ocupat cu alegerile europarlamentare, iar americanii cu Ucraina şi tratează mai nou Europa de Est la pachet. Şi apoi, publicul intern şi cel extern s-a cam săturat, a obosit.
De notat doar un singur detaliu semnificativ: faţă de 2012, Crin Antonescu pare mai lipsit de apetit în a demola o ţară pentru a scăpa nişte penali, relaţiile sale politice cu Dan Voiculescu par în acest moment copromise, iar între liderii PNL şi PSD s-a instalat răceala după criza din decembrie 2013 care era să ducă la ruperea USL. Foarte posibil ca, de această dată, cheia să fie la liberali.
de Dan Tapalagă
HotNews.ro