Câteva detalii din culisele bătăliei pentru justiţie

Premierul Victor Ponta i-a solicitat, recent, ministrului justiției, Mona Pivniceru, să înceapă demersurile pentru desemnarea noilor șefi la Parchetul General și la Departamentul Național Anticorupție. Mandatul Laurei Codruța Kovesi la PG expiră la 2 octombrie și nu mai poate fi prelungit. Daniel Morar se află deja în prelungiri, iar mandatul său la șefia DNA poate înceta, teoretic, oricând. Presa vehiculează deja variante de posibili înlocuitori. Ministrul justiției a precizat într-un comunicat că informațiile publicate „nu corespund realității“ și că „nominalizările vor fi efectuate în urma unei proceduri transparente ce va fi adusă la cunoștința opiniei publice“.  
Agenția Mediafax a anunțat miercuri seară că Alina Bica, consilierul șefului DIICOT și fost secretar de stat în MJ, s-ar fi întâlnit cu ministrul justiției și că ar putea fi o variantă la șefia Parchetului General. Ministrul de externe, Titus Corlăţean, care a deținut câteva luni portofoliul justiției, a comentat, miercuri seară, la Realitatea TV, în termeni elogioși activitatea procurorului Alina Bica, despre care a spus că este „o persoană cu nivel de profesionalism ridicat“ și că are „experienţă foarte solidă în materie“. Din informațiile HotNews.ro, pe vremea când era la justiție, Corlăţean l-ar fi avut în vedere chiar pe șeful DIICOT, Codruț Olaru. E neclar dacă acest nume a rămas în cărți după venirea Monei Pivniceru la minister, însă Olaru pare să fie un nume cu șanse de a fi acceptat în caz de nominalizare la șefia Parchetului General.  
În comunicatul ministerului se spune că „ministrul justiției, Mona Pivniceru, nu a avut nici o întâlnire cu procurorul DIICOT la care se face referire în materialul de presă și nici cu alți procurori pentru a discuta despre o posibilă nominalizare pentru funcția de procuror general sau aceea de procuror-șef DNA“. Puțin probabil ca să fie adevărat. Cele două funcții sunt prioritate zero pentru PNL. Din interceptările în dosarul „Curentul și Motorul“ (Bălan&Sâmpetru) rezultă interesul major în căutarea viitorilor procurori-șefi de la PG și DNA.  
Însă, oricât s-ar grăbi premierul Victor Ponta, oricât și-ar dori liberalii să impună noi șefi în procuratură, realitatea le cam taie elanul. Nu este nici oportun, nici posibil ca noii șefi să fie schimbați până la alegerile generale. Nu e un moment oportun deoarece orice înlocuire realizată acum, cu trei luni înainte de alegeri, va fi privită cu suspiciune. Nu mai contează dacă propunerea e bună sau rea. O schimbare în plină campanie electorală suferă din start de o acută lipsă de credibilitate. Apoi, o mișcare bruscă nu pare posibilă din punct de vedere tehnic.
Procedura înlocuirii procurorului general este următoarea: ministerul justiției selectează un candidat, Consiliul Superior al Magistraturii trebuie să-i acorde un aviz consultativ (favorabil sau nu, dar avizul trebuie să existe). Potrivit Constituției, președintele Traian Băsescu decide în final, având posibilitatea să țină sau nu cont de avizul CSM. Observați așadar că sunt trei actori care trebuie să cadă de acord. Greu de imaginat că se va ajunge la consens într-o perioadă tensionată cum este campania electorală.  
Apoi, ministerul justiției se lovește de un detaliu tehnic: avizul CSM. Chiar dacă Mona Pivniceru va trimite, să zicem, numele viitorului procuror general la CSM în următoarele două săptămâni, termenul în interiorul căruia se poate acorda acest aviz este de 60 de zile. Există deja, la nivelul secției de procurori din CSM, un curent de opinie potrivit căruia acest aviz, dacă va fi solicitat, să fie dat cât mai târziu. În absența avizului, propunerea nu poate pleca spre Cotroceni. În acest caz, se ridică întrebarea cine va conduce Parchetul General după 2 octombrie, când expiră mandatul Laurei Codruța Kovesi? Prim-adjunctul poate asigura, fără probleme, un interimat de câteva luni.  
Ca un detaliu, CSM și-a modificat regulamentul pe 7 iulie 2012, adică la câteva zile după suspendarea președintelui în parlament, stabilind acest termen maxim de 60 de zile. Înainte, nu era prevăzut un termen. În această situație, guvernul putea impune acordarea avizului într-un termen scurt (24 de ore), așa cum a procedat cu avizul Curții Constituționale în cazul suspendării lui Traian Băsescu. Modificarea în regulamentul CSM s-a realizat tocmai pentru a proteja Parchetul General și DNA de schimbări politice într-o perioadă în care USL pare mai tentat decât oricând să preia controlul asupra justiției.  
Guvernul Ponta a intuit, probabil, acest blocaj greu de evitat în numirea viitorului șef la Parchetul General. Prea multe soluții nu are la îndemână. Fie schimbă legea pentru a elimina CSM din circuitul de avizare, fie forțează revocarea membrilor Consiliului. Modificarea legii ar arăta extrem de prost și în țară, și afară. Revocarea membrilor CSM este o acțiune complexă, cu puține șanse de reușită, chiar dacă Asociația Magistraților din România (AMR), condusă până mai ieri de actualul ministru al justiției, Mona Pivniceru, a început să se agite pe tema asta.   
Problema este că anchetele presează la vârf USL, dosarele penale i-au speriat pe mulți mai ales după condamnarea lui Adrian Năstase și nimeni nu mai pare dispus să riște. Lideri importanți ai USL (Liviu Dragnea de la PSD sau liberalii Victor Paul Dobre, Teodor Atanasiu, Samson Dobriţoiu, fiul ministrului apărării) sunt anchetați în legătură cu presupuse fraude comise la referendum. Cum vor reacționa toți aceștia când vor constata că instituțiile lăudate de Traian Băsescu pentru faptul că au rezistat presiunilor pe durata tentativei de lovitură de stat nu pot fi reduse la tăcere chiar atât de ușor?  
Una dintre soluții pare să fie atacul dezlănțuit împotriva membrilor acestor instituții. Antena 3 a lansat o campanie furibundă împotriva unor judecători de la Curtea Constituțională, membri CSM, împotriva șefului DNA, cu scopul evident de a-i intimida. Această campanie de teroare mediatică se bazează pe manipulare, atacuri la persoană, invadarea vieții private și încălcarea oricăror norme etice și profesionale. Toți acești oameni trebuie apărați de instituțiile statului, de către CSM, de CNA sau în instanță, unde este cazul. Bătălia pentru supraviețuirea unor instituții-cheie este vitală pentru lunile care vin.