Riscurile și provocările Bacalaureatului 2012

De salutat dorința și presupunerea ministrului educației, Cătălin Baba, într-un recent interviu, că Bacalaureatul 2012 va fi la fel de corect precum a fost cel de anul trecut.
La fel de corectă mi se pare afirmația Domniei sale: „Bacalaureatul este pentru cei care vor să urmeze o facultate. Să recunoaştem, nu toată lumea are un motiv să facă o facultate sau să-şi ia doctoratul“.
Ministerul Educației a reintrodus școala profesională, pentru care s-au înscris deja 20.000 de elevi, care vor primi din partea statului și o bursă de 180 lei/lunar, deloc neglijabilă în condițiile crizei economice actuale. Un meseriaș  bun câștigă astăzi mult mai bine comparativ cu un licențiat burdușit de diplome, dar care nu știe să facă ceva concret. Este suficient să ne uităm la bursa locurilor de muncă pentru a înțelege acest lucru simplu.
Asistăm la o primă încercare de a readuce sistemele de educație și formare profesională în sincronizare cu piața muncii, sincronizare ce dispăruse aproape complet odată cu apariția fabricilor de diplome și a intereselor uriașe legate de acestea. Interese așa de mari încât l-au făcut pe fostul ministru al educației, Mihail Hărdău, să declare: „Universitatea «Spiru Haret» și alte universități controlează Ministerul Educației și Parlamentul României“.
Sincronizare cu atât mai importantă cu cât a devenit un truism faptul că de calitatea acestor sisteme depind competitivitatea, productivitatea și atractivitatea economiei românești.
Există totuși circumstanțe și amenințări care mă fac sceptic în fața speranțelor ministrului Cătălin Baba.
Cu trei luni înaintea alegerilor generale, orice picat la bacalaureat reprezintă patru-cinci voturi pierdute pentru puterea aflată la guvernare. Părinți, rude, prieteni ai celor care, nu-i așa, le-a fost „retezat“ viitorul. Și anul trecut, un înalt baron al PDL a strigat furios: „Să vină Funeriu să ceară voturile părinților elevilor picați la bacalaureat!“. Dar anul acesta, când alegerile bat la ușă și orice vot este prețios pentru coaliția aflată la guvernare? Recenta repartizare a fondurilor aflate la dispoziția premierului mă îndreptățește să cred că interesele de partid vor prevala. Adică, acceptăm orice compromis, numai să nu vină USL la guvernare. De 22 de ani o ținem numai în compromsuri. Și am ajuns unde suntem astăzi.
Presiunea universităților va fi uriașă. Disperarea banilor pierduți printr-un bacalaureat serios a fost așa de mare, încât a împins-o pe Ecaterina Andronescu să propună un proiect de lege prin care să intre la facultate și elevii fără examen de bacalaureat. Doar reacția vehementă a întregii societăți, inclusiv a conducerii PSD, a făcut-o să bată în retragere. Este de presupus că toate forțele politice, de dreapta sau de stânga, stimulate de sponsori generoși din zona universităților private, vor pune o presiune uriașă pe comisiile de examene și pe minister, să închidă ochii la fraudele tradiționale și îndelung exersate. Altfel, la un al doilea an fără materie primă, fabricile de diplome ar fi obligate să-și reducă masiv „producția“.
Anul trecut, universitarii nu s-au prezentat la conducerea comisiilor de examene, din motiv de prea puțini bani, presupunând că în virtutea inerției lucrurile se vor desfășura la fel ca în anii anteriori. În aceste condiții, inspectorii, directorii, șefi ce comisii, de examen și de evaluare au ascultat  directiva ministrului Funeriu, care le-a cerut un examen corect, în condițiile în care le asigură „spatele“, adică absența consecințelor  negative pentru un număr așa de mare de picați la examen. Anul acesta nu se va repeta istoria. Universitarii vor veni in corpore la comisii, fie și gratis, cu mesaj direct de la colegii lor: „Dați-le bacul la toți sau intrăm în foame“. Ca unul care am participat la multe examene, știu ce importanță are tonul dat de președinte, pe care sunt obligați să-l asculte cei din comisii. Cine nu vrea să fie părtaș la fraude, și sunt destui în situația aceasta, refuză să participe la examene, participarea nefiind obligatorie.
Anul acesta vor participa la bacalaureat și cei 100.000 (sau mai mulți) de elevi picați anul trecut și/sau din seriile anterioare. Adăugați la cei circa 200.000 din seria curentă, ajungem la un număr de candidați cu 50% mai mare decât în mod curent. Ceea ce va pune probleme de logistică și de resurse umane uriașe. Ministrul promite camere de luat vederi în toate județele, chiar și în acelea în care anul trecut n-au fost. O fi ținut cont de faptul că sunt necesare cu 50% mai multe, față de situația ideală în care toate clasele ar fi avut anul trecut camere? Unii inspectori generali au spus ca n-au bani și e treaba primăriei să le instaleze. E ușor de intuit ce elan au primarii politici să instaleze camere cu trei luni înainte de alegeri. Pe urmă, metodele de copiat s-au rafinat. Doar cu imagini, fără sonor, cineva dictează dintr-un unghi mort al camerei și elevii scriu în tăcere după dictare. Sau se strică instalațiile. După surpriza de anul trecut, mai mult ca sigur că s-au imaginat felurite căi de a fenta supravegherea video.
Resursa umană necesară va fi și ea cu 50% mai mare. De unde să iei atâția profesori supraveghetori, corectori, când banii obținuți sunt puțini și tot mai mulți aleg să nu intre în jocul de conivențe și fraude, contrare valorilor morale în care cred? De unde spații de examene, cu 50% mai multe? Corect e să presupun că va fi foarte greu de gestionat acest examen și că din bulibășeala generalizată ne vom alege cu procente foarte mari de promovare.
M-aș bucura ca sistemul educațional să reușească un examen de bacalaureat la fel de corect cu acela de anul trecut, dar sunt sceptic. Doar un miracol ar face să se întâmple minunea a doua oară.
Am propus, încă de acum câțiva ani, o altă organizare a examenului de bacalaureat, pe aceeași materie de studiat, care  poate fi schimbată doar după ce o anunți încă din clasa a IX-a.
O mai propun odată, în speranța că se apleacă cineva asupra ei.
Examenul de bacalaureat poate fi gestionat de aplicații informatice, care să genereze în dimineața examenului subiecte grilă, personalizate, similare, dar nu identice, cu corectare tot informatică și identificare prin coduri de bare. Mai clar, de ce să rezolve toți elevii aceeași ecuație de gradul al doilea, să copieze unul după altul rezolvarea sau s-o primească pe telefonul mobil, când ar putea avea de rezolvat, fiecare, propria ecuație, generată de aplicația informatică. Așa cum este la examenul de rezidențiat. Se reduc costurile examenului, se reduc la minimum copierea și fraudele. Cu excepția examenului de limba română, la toate celelalte probe soluția este fezabilă. Dacă vrem un examen cinstit.
Oricum va fi, acum avem un reper. Și acela prea înalt, dar în fine.  Dacă procentul de promovare va fi cu mult peste 45%,  va fi  clar că n-am avut un examen corect.