De ce avem nevoie de „Doi şi-un sfert“?

Nu, serios, de ce avem nevoie de acest serviciu secret al poliţiei? Ne cam bântuie existenţa încă din anii ‘90, de când a şi rămas cu numele acesta. De atunci, toţi vor să pună mâna pe el, vă amintiţi scandalul dintre PSD şi PDL, când se lăuda Vanghelie prin presă că a pus mâna pe arhivă. Din declaraţiile mai multor politicieni, coaliţia PSD – PDL a mers bine, se cam priveau cu ură pe sub masă, dar mergea. Asta până când scandalul numirilor la Interne a aruncat totul în aer. Iar scandalul acela a plecat de la „Doi şi-un sfert“. Un pic de istorie contrafactuală: suntem cu bugetul în piuneze, ne împrumutăm să plătim pensii şi salarii, totul pe fondul unui conflict politic perpetuu, nu ne-ar fi fost mai bine cu acel guvern de mare coaliţie care i-ar fi obligat măcar să vină cu nişte soluţii comune, în loc să-şi scoată ochii pe probleme marginale?
Care e lecţia? Pentru politici consensuale e nevoie de un minim de încredere. Iar încrederea nu se poate construi când intrăm într-o logică de „care o are mai mare!“. La agenţiile de informaţii mă refer. Asta a fost partea politică.
Să mergem la cea practică. Singurul serviciu secret desfiinţat în România a fost SIPA, agenţia de informaţii de la Justiţie. Ani de zile, SIPA a fost teroarea magistraţilor. Funcţiona pe principiul securistic: adunăm informaţii despre toţi şi tot, fără direcţie, fără obiective, şi poate le vom folosi la ceva. Deci, SIPA trebuia să ştie cine cu cine se pupă, cine cu cine merge în vacanţe, cine cu cine face afaceri. Bun, mi se poate spune, dar e ceva necesar, doar vrem să ştim ce ne fac magistraţii.
Poate ar fi o idee bună în Suedia, dar nu la noi. Într-o societate în care serviciile sunt de capul lor, să aduni gunoi despre toţi înseamnă să construieţti pe un maldăr de jeg bun de folosit împotriva cui îndrăzneşte să ridice capul. A venit Monica Macovei şi a desfiinţat SIPA. A rămas un singur departament, cel care strânge informaţii din penitenciare, care are o logică: dacă tot ai infractorii strânşi la un loc, e bine să ai urechea deschisă la ce discută. Pe ceilalţi, care se ocupau de spionat magistraţii, i-a trimis acasă (au fost recuperaţi de sistem, securiştii nu şomează niciodată) şi a sigilat arhiva. Vi se pare că ni s-a prăbuşit magistratura? Dimpotrivă, vedem magistraţi care ridică abia acum capul, care se organizează în asociaţii, care luptă pentru standarde etice (vedeţi aici cum mi-am băgat nasul în campania lor electorală). Problema cu serviciile ca SIPA la noi e că nu funcţionează niciodată pentru ce au fost create – să fie câini de pază ai societăţii –, ci devin mereu buldogi de hărţuială în serviciul stăpânilor. Acum, din SIPA a rămas doar arhiva, pe care se bat CSM şi Ministerul Justiţiei. Oricum, pentru magistraţii tineri nu mai e relevant ce scrie acolo, ei au făcut carieră în lumea post-SIPA. O lume mai bună. Deci, de la SIPA la „Doi şi-un sfert“.
La ce ne trebuie? Hai să ne gândim ce ar trebui să facă acest serviciu. Sunt trei funcţii teoretice:
1) Protecţie internă.
Adică tipii ăia pe care îi urăsc poliţiştii din filmele americane. Ăia de îi păzesc pe poliţişti să nu fie corupţi. Face „Doi şi-un sfert“ aşa ceva? Dacă da, o face prost. În plus, se bate pe călcături cu DGA. Adică Direcţia Generală Anticorupţie a Ministerului de Interne.
Dacă am creat instituţia asta cu bani, sprijin şi la presiunea UE, hai să o lăsăm pe ea să facă poliţia poliţiei. Deci, pe poliţiştii corupţi îi prinde DGA.
2) Resurse Umane (HR). Adică ăia de fac dosarele de cadre. Asta ar trebui să fie o operaţiune transparentă, pe criterii clare, cu dosare accesibile publicului şi, mai ales, autorităţilor locale, care trebuie să colaboreze cu poliţiştii controlaţi de la centru. Alternativa e cea a gunoiului: strânge „Doi şi-un sfert“ gunoi despre toţi, promovăm oameni pe criterii obscure şi nu e clar dacă îi alegem pentru că au dosar curat sau tocmai pentru că au dosar pătat şi sunt şantajabili. Deci, pe poliţiştii beţivi/proşti/psihopaţi îi prinde un departament de HR civil şi transparent.
3) Intelligence.
Din păcate, nu există un cuvânt românesc potrivit pentru asta. În cazul poliţiei, ar fi vorba despre munca de cules informaţii despre reţele infracţionale. Aici discuţia trebuie împărţită în două. Pentru infractorii mici, de cartier, asta o poate face sectoristul. Cum se şi întâmplă în realitate, sectoriştii chiar fac intelligence la greu. Sectoristul ştie care e cel mai probabil tip de şi-a furat oglinda la maşină săptămâna trecută, nu e nevoie de un serviciu secret la minister pentru astea. În ce priveşte reţelele de criminalitate mare, acolo e altă poveste. Acolo e nevoie de intelligence organizat şi structurat. Dar mă îndoiesc că o structură de tip „Doi şi-un sfert“ la MAI e cea bună.
Dacă tot avem DIICOT la Parchet, adică nişte procurori care vizează exact crima organizată, de ce nu le dăm şi informaţiile pe mână? La fel cu DNA pe partea de corupţie. De ce depind procurorii de interceptările făcute de SRI? Uite o întrebare bună. În concluzie, partea de intelligence pe criminalitate organizată trebuie luată de la „Doi şi-un sfert“ şi dată pe mâna procurorilor specializaţi pe criminalitate organizată. MAI este o structură administrativă, care face politici. Degeaba strângem acolo maldăre de hârtii despre reţele infracţionale (deşi, repet, SRI face mai bine asta în acest moment) dacă acele informaţii trebuie transmise către procurori după un protocol complicat şi doar dacă vor muşchii şefilor numiţi de Voicu, Vanghelie şi Oprea (ar fi câte ceva de spus şi despre latura de agenţie de informaţii imobiliare a „Doi şi-un sfert“, doar domnul general de intendenţă-ministrul apărării e şi mare afacerist imobiliar).
Deci, în concluzie, „Doi şi-un sfert“ e o chestie periculoasă, foarte periculoasă, care îndeplineşte prost nişte funcţii care pot fi făcute mai bine de către alţii. E nereformabilă şi necontrolabilă. Trebuie desfiinţată. Vă promit solemn că nu se va prăbuşi poliţia din România. Dimpotrivă, aşa cum a fost cu SIPA, e o şansă pentru curăţare. Asta e analiza şi părerea mea. Dacă aveţi ceva argumente PRO la întrebarea din titlu, vă rog…