10.6 C
Craiova
joi, 28 martie, 2024
Știri de ultima orăOpiniiRomânia coruptă sau România europeană?

România coruptă sau România europeană?

Despre corupţie ne-am obişnuit să discutăm oarecum superficial şi cu resemnare. Fenomenul corupţiei a luat o aşa amploare, încât românii sunt aproape convinşi că nu poate fi oprit, anihilat. A corupe şi a fi corupt reprezintă valori deja asumate de un număr tot mai mare de români, indiferent că sunt politicieni, funcţionari publici, oameni de afaceri sau simpli cetăţeni. Totuşi, atât corupătorii, cât şi corupţii – şi împreună cu ei, şi cetăţenii corecţi – uită că România este stat membru al Uniunii Europene. O structură care, cel puţin la nivel declarativ, doreşte să se constituie într-un organism politic, economic, social şi cultural benefic pentru locuitorii Europei.
Apartenenţa noastră la Uniunea Europeană presupune că ne asumăm anumite norme de funcţionare a statului, a economiei, a societăţii. Corupţia este principala formă prin care statul român face dovada că nu doreşte să respecte normele unionale europene. Statul este condus de politicieni, deci, pe cale logică, ajungem la concluzia că aceştia sunt principalii responsabili pentru situaţia gravă în care ne aflăm. Totuşi, să nu uităm rolul important pe care îl are corupătorul, respectiv cetăţeanul care oferă mită sau acceptă să ofere mită atunci când apelează la serviciile funcţionarului public sau la politician. Ne aflăm, deci, într-un cerc vicios.
Comisia Europeană monitorizează România prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare. Raportul din 2009 emis de Comisie solicita statului român măsuri concrete în domenii deosebit de importante pentru combaterea corupţiei, anume în adoptarea noilor coduri civile şi penale, reforma sistemului judiciar, unificarea jurisprudenţei, combaterea corupţiei la nivel înalt şi local, funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate. Clasa politică românească a fost mai mult preocupată de campaniile electorale, de scandaluri şi, mai ales, de gestionarea resurse-lor naţionale în interesul grupărilor de partid, culmea, tocmai prin corupţie.
Guvernul Boc a înfiinţat acum o lună Comisia interinstituţională pentru monitorizarea îndeplinirii obiectivelor cuprinse în Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV), comisie care va funcţiona sub
coordonarea ministrului justiţiei şi va fi formată din reprezentanţi ai tuturor instituţiilor care au responsabilităţi în îndeplinirea obiectivelor stabilite în cadrul MCV. O comisie cu denumire serioasă, vag ameninţătoare. Care vor fi însă rezultatele concrete ale activităţii acestei comisii? Care este legătura directă dintre activitatea comisiei şi cazurile concrete de corupţie de la nivelul unor instituţii precum parlamentul, guvernul, prefecturile, direcţiile descentralizate, consiliile locale sau primăriile? Cum ajută comisia la prevenirea, sancţionarea şi eliminarea efectelor faptelor de corupţie comise de un primar sau de un senator? Sincer, eu nu am obţinut răspunsuri din informaţiile oferite de guvern.
Scandalurile de corupţie recente în care au fost implicaţi primarii oraşelor Râmnicu Vâlcea şi Craiova au fost un test pentru reacţia clasei politice. Am văzut ce s-a întâmplat. Actualul deţinut, ex-primarul Mircia Gutău, a fost declarat „cetăţean de onoare“ al oraşului, iar pentru Solomon Antonie, primarul suspendat al Craiovei, cercetat penal pentru fapte de corupţie, funcţionarii publici au organizat demonstraţii de susţinere, încercând astfel să influenţeze funcţionarea Justiţiei. Liderii organizaţiilor locale de partid, parlamentari, consilieri locali proveniţi chiar şi din alte partide decât primarii în cauză, şi-au exprimat public simpatia pentru acuzaţi, lansând parşiv ideea că anchetele ar fi nişte „făcături“, „comenzi politice“, „răzbunări“. Astfel de gesturi inconştiente sunt consemnate de funcţionarii Comisiei Europene care au ca sarcină să ne monitorizeze în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare. Consecinţele vor fi suportate de toţi românii.
Combaterea şi anihilarea corupţiei pot fi realizate nu doar de structurile statului şi ale comunităţii locale. În multe situaţii, chiar aceste structuri sunt grav afectate de corupţie. Totodată, Justiţia este insuficient reformată şi modernizată. Există încă mulţi magistraţi corupţi, întâlnim prea des suspiciunea că instanţele funcţionează sub presiunea factorului politic sau mafiot. În acest context, societatea civilă, cetăţeanul simplu şi, eventual, mass-media independente constituie, în cele din urmă, singura forţă capabilă să combată corupţia. În oraşul nostru, în curând, va fi lansat un proiect anticorupţie finanţat de Uniunea Europeană, tocmai pentru a ajuta societatea civilă, presa locală şi pe craioveni să salveze oraşul de ciuma corupţiei. Despre acest proiect vom discuta în viitorul apropiat. Până atunci, cetăţene, nu da şpagă!

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS

32 COMENTARII