Criza financiară este departe de a se fi încheiat: ţările din Zona Euro sunt ameninţate de scenariul de groază al unui val de falimente statale, iar de această dată nu ar mai fi vorba doar de câteva miliarde de euro, atrage atenţia cotidianul german Süddeutsche Zeitung.
Cei care îşi imaginează că lumea este pe punctul de a depăşi criza financiară ar trebui să nu se pripească. În urmă cu două săptămâni, Emiratul Dubaiului a anunţat că unele companii ale sale sunt în prag de faliment. Şeicii au derulat proiecte de construcţii megalomanice, toate – finanţate cu credite. Iar acum se clatină Grecia, adică o ţară care aparţine Uniunii Monetare. Este vorba despre datorii imense, despre creditori neliniştiţi şi chiar de sceptrul falimentului statal. Chiar Josef Ackermann, preşedintele Deutsche Bank, care spunea în urmă cu doar câteva săptămâni că partea cea mai rea a crizei a trecut, vorbeşte acum despre o „bombă cu ceas“.
Grecia este o astfel de bombă cu ceas, iar faptul că ea se află acum într-o situaţie deosebit de riscantă este cauzat numai parţial de criza economică mondială, pentru că, într-o altă bună măsură, chiar grecii poartă vina de a nu fi luat niciodată foarte în serios problema îndatorării. Au reuşit să se strecoare în Zona Euro prezentând cifre false, iar acum au indus în eroare celelalte state UE cu cifre ale deficitului manipulate grosolan. „Gaura“ este de peste 12 procente din PIB, după cum a recunoscut noul guvern al ţării. Fostul executiv vorbea până în urmă cu câteva săptămâni de un deficit bugetar de „doar“ şase procente – şi chiar şi acesta era de două ori mai mare decât valoarea maximă admisă de Pactul de Stabilitate şi Creştere al UE.
Datoriile Greciei au fost dintotdeauna o problemă uriaşă, la fel ca şi exuberanţa cu care Dubaiul construia pe datorie. Dacă expansiunea ar fi continuat, nu s-ar fi aflat de aceste probleme, însă criza scoate la suprafaţă toate lacunele. Investitorii şi-au retras banii, temându-se de o prăbuşire a piramidei creditelor. Ca urmare, primele care s-au cutremurat au fost băncile, iar acum se clatină întregul stat.
Grecia nu este încă falimentară, însă acest risc nu poate fi exclus – în ciuda tuturor asigurărilor din partea statului că nu este aşa. Anul viitor, Atena trebuie să împrumute de pe pieţele financiare 25 de miliarde de euro. Ce se va întâmpla dacă guvernul nu va găsi cumpărători pentru creditele luate? Ce se va întâmpla dacă guvernul nu va mai putea să achite dobânzile pentru creditele suplimentare luate? Atunci se va declara falimentul, pe care liderul Eurogrupului, Jean-Claude Juncker, l-a exclus până acum categoric. Apoi nu va trece mult până ce creditorii vor începe să se îndoiască şi de soliditatea altor state din Zona Euro, cum ar fi Irlanda, Spania sau Portugalia, ale căror datorii au crescut şi ele exponenţial. Acesta va fi noul val al crizei, iar statele ar putea păţi acelaşi lucru ca şi băncile: să piardă încrederea şi să fie pedepsite.
Pentru a preveni un astfel de scenariu, statelor UE nu le rămâne altceva de făcut decât să sprijine Grecia. Ajutoarele financiare directe sau chiar o preluare a datoriilor sunt intrezise prin Tratatul UE. Însă, miniştrii de finanţe au convenit în urmă cu mai multe luni un plan de criză, pentru a putea sări în ajutorul ţărilor UE aflate în dificultate. În cazul Letoniei şi al Ungariei – nici una dintre ele nefiind membră a Zonei Euro -, miniştrii de finanţe ai UE, având propriile lor îndoieli, au apelat la Fondul Monetar Internaţional.
Guvernul grec este ameninţat cu un fel de administrare forţată. Va trebui să accepte un program de economisire drastică. Însă, chiar şi acesta va fi mai bun decât ceea ce au experimentat în urmă cu zece ani statele în curs de dezvoltare. La acel moment, primul care s-a prăbuşit a fost Mexicul, urmat de jumătate din Asia şi, în cele din urmă, de Rusia. Pentru statele UE, un val de falimente statale ar fi un scenariu de groază, pentru că nu ar mai fi vorba de câteva miliarde de euro, ci chiar de supravieţuirea monedei unice europene, avertizează ziarul german.
Petronela GRUEV, Agerpres
