O tiparniţă de bani numită România

Bursele din SUA, Uniunea Europeană, Rusia şi Asia se închid pe roşu. Instituţii bancare de tradiţie falimentează şi dispar în neant. Guvernele şi băncile naţionale aruncă în circulaţie sume imense de bani din rezerva naţiunilor, în speranţa că vor salva economia de la prăbuşirea totală. Milioane de oameni de pe planetă se văd rămaşi fără economiile de o viaţă, fără casă, fără loc de muncă din cauza dezastrului provocat de lăcomia şi inconştienţa marilor capitalişti ai lumii. Sistemul capitalismului global se zdruncină, crapă, iar eficienţa şi, mai ales, moralitatea lui sunt puse sub un mare semn de întrebare.
În mijlocul acestui haos, România noastră este pe cale să înflorească aşa cum nu i s-a mai întâmplat de câteva decenii. Parlamentul, guvernul şi preşedintele ţării ne scaldă, la propriu, în bani. Curg bani din toate părţile. Salariile profesorilor cresc cu 50%, ajutoarele pentru încălzire vor fi majorate, pensionarilor li se vor deconta tichetele de călătorie nefolosite şi li se vor acorda pensii suplimentare, mamele aflate în concediu pentru creşterea copiilor vor primi o indemnizaţie în valoare de 80% din salariul mediu brut obţinut în ultimul an de muncă, dar nu mai puţin de 800 de lei, alocaţia de stat pentru copii va fi de 500 de lei, se vor acorda despăgubiri consistente pentru agricultorii afectaţi de calamităţile naturale, clerul va beneficia de alocaţii suplimentare etc. Numai în Camera Deputaţilor se află aproximativ 200 de proiecte de legi care vizează acordarea unor astfel de beneficii financiare directe sau indirecte pentru toate categoriile sociale ale ţării.
Oamenii simpli, chinuiţi de sărăcie şi de lipsuri, se bucură. „Ne dau!“ este primul gând răsărit în mintea lor. „Ne dau ăştia bani! Ne va fi mai bine! Vom trăi mai bine!“ Fals! Absolut fals! Este o nebunie, nebunia electorală care a cuprins clasa politică românească. Această nebunie a fost declanşată de majorarea neîntemeiată economică a pensiilor de către guvernul PNL, la solicitarea sau, mai exact, prin şantajul comis de PSD în parlament. Crizele de „delirium tremens“ au devenit tot mai dese şi mai grave. Nebunia s-a transmis de la social-democraţi la conservatori, de la conservatori la liberali, de la liberali la democrat-liberali, până a cuprins întregul corp politic românesc. Chiar şi Băsescu, cel care poza în „realistul de serviciu“ şi avertiza că nu sunt bani pentru a susţine majorările de pensii, a devenit complicele nebunilor şi dă semne de contaminare. Politicienii nebuni au transformat România într-un azil de boli mintale. Doctorii nu au reacţionat. Îmi amintesc de finanţiştii de la Banca Naţională, care prognozau, cu ceva vreme în urmă, o creştere economică majoră pentru România. Apoi, au venit să avertizeze că, de fapt, nu e o creştere reală şi sustenabilă. Acum, Banca Naţională nu vorbeşte despre ploaia de bani cu care politicienii vor să ne îmbăieze. Finanţiştii acestei bănci tac. Tac pe salarii nesimţit de mari, plătite din buzunarul public, şi aşteaptă să primească ordin ce să vorbească.
Între timp, nebunii îşi fac de cap. Am privit cu mare greaţă la unanimitatea votului din parlament pentru acordarea majorării cu 50% a salariilor profesorilor. Politicienii români au dat dovadă de o laşitate rar întâlnită. Unii dintre ei criticaseră această majorare, dar la vot nu au avut curajul să fie împotrivă. Cerând ca votul să fie „la vedere“, PSD a contribuit din plin la comiterea acestei tâmpenii, care, alături de celelalte majorări şi gratificaţii, va produce grave şi nebănuite consecinţe economice în următorii ani.
Profesorii, pensionarii, agricultorii, muncitorii, funcţionarii publici nu au vreo vină în această nebunie. Firesc, ne bucurăm când ne cresc salariile. Ne bucurăm acum, însă peste câteva luni, după ce nebunia alegerilor parlamentare va înceta, noul guvern va fi prins în capcana unei inflaţii galopante. Adică preţurile vor creşte în aşa hal încât sumele pe care le-am primit ca supliment nu vor mai avea vreo valoare reală. Banii pe care îi primim acum nu au acoperire economică. Sunt bani tipăriţi şi nemunciţi. Bucuria de azi se va transforma în plânsul de mâine. Însă, tot noi, oamenii de rând, vom plânge. Politicienii îşi au rezervele de supravieţuire: propriile afaceri şi, bineînţeles, averea naţională pe care o vor jefui pentru bunăstarea proprie. România, trezeşte-te!