Dictator de modă nouă

Pe vremea lui Ceauşescu, orice pornire a maselor împotriva sistemului era aspru pedepsită de dictatorul de atunci, multe persoane sfârşind bătute de Securitate sau omorâte prin „celebrele lagăre ale comunismului“.
După Revoluţie, locul Securităţii a fost luat de mineri, aceştia făcând, la comanda liderului de atunci, instrucţie cu orice student sau intelectual ce ridica nasul din pământ şi avea pretenţia să-i fie respectate drepturile.
Probabil adept al practicilor de atunci, patronul Ştiinţei dă dovadă, de fiecare dată când are ocazia, că ştie bine lecţia şi cunoaşte cum să umilească şi să abuzeze mulţimea. Fără să-l deranjeze că e posibil să mai fie şi nevinovaţi atinşi de acţiunile sale, dictatorul de la oficială dă ordine după bunul său plac şi face, cu largul aport al jandarmeriei (cei mai noi sclavi ai săi) şi al stewarzilor, „ce vrea muşchii lui“.
Ultima ispravă s-a petrecut la meciul cu FC Braşov când, deranjat vădit de faptul că nu poate să-i bată cu motiv pe contestatarii săi, acesta şi-a trimis iscoadele să fure bannerele care îi mai iritaseră vederea şi la meciul cu Timişoara. Dacă atunci nu le-a putut lua din motive pe care vi le voi împărtăşi imediat, de data aceasta, fiind mai puţini, dictatorul a făcut ce a vrut cu contestatarii, dar şi cu cei din preajma sa sau cu cei care aveau feţe dubioase. Bătaie, amenzi şi dosare penale, toate pentru ca persoanele vizate de acţiunile demne de tot râsul ale jandarmeriei să aibă o justificare.
Iată cum au pornit aceste frustrări defulate sâmbătă:
1) Dictatorul anunţă, ca argument pentru interdicţia din Ştefan cel Mare, că la meciul cu Timişoara „duşmanii echipei“ or să producă daune şi or să distrugă stadionul „Extensiv“. Lucru dovedit ca mincinos, deoarece contestatarii au încurajat echipa, nu s-au luat la trântă cu forţele de ordine şi nici cu ceilalţi suporteri care îi admonestau. Singurul lucru pe care l-au făcut a fost că şi-au continuat răzmeriţa cu patronul, prin afişarea de bannere la adresa lui, însă fără distrugeri şi fără lupte de stradă, după cum prezisese Nostradamus.
2) Cuprins de furie pentru că sluga sa, colonelul de la jandarmerie Ion Constantin, nu i-a respectat porunca şi i-a spus că forţele de ordine nu pot interveni să bată contestatarii de teama suporterilor timişoreni, care ar fi fraternizat cu oltenii, dictatorul şi-a jurat că o să vină ziua când o să le pună „pumnul în gură“ fanilor.
3 ) În sfârşit, meciul cu FC Braşov. Ploaie, frig, martori puţini, deci toate condiţiile ca dictatorul să-şi pună în practică planul malefic. „Duşmanii“ prezenţi la locul lor, cu aceleaşi bannere, dar şi cu aceleaşi încurajări pentru echipă. Numai că, de data aceasta, Ion Constantin a respectat ordinele şefului şi a intervenit în forţă, bătând, amendând şi umilind la grămadă atât pe cei care îl contestau pe şeful său, cât şi pe alţii prezenţi la tribuna a doua. Loial ca un căţel, colonelul a dat acest ordin cică în baza legii lui Dragomir. Însă, neştiind-o prea bine, a încălcat-o încă de la intervenţie, deoarece stewarzii şi jandarmii nu au voie să stea în tribună, alături de fani. Ar trebui să se sesizeze cineva şi să-l dea afară pe acest colonel, care pare preocupat să fie mai mult sclavul dictatorului, decât să-şi facă meseria.
4) Ce urmează? Deplasarea la „fratele de sânge“ al patronului. Un aviz sinucigaşilor ce vor merge la meciul de vineri cu Argeşul: luaţi-vă măsuri de protecţie şi multe camere de filmat, deoarece prietenul dictatorului, Penescu, şi jandarmeria Argeş v-au pregătit multe pulane şi jeturi de paralizant. La fel, poate că ar trebui să se mai sesizeze şi superiorii „protectorilor“ pentru ce se va întâmpla vineri, dar până la urmă pe cine interesează dacă este carne de tun destulă?