Despre motive şi efecte

Ce-i face pe români să se îmbulzească iar la uşile administraţiei financiare pentru a da statului bani (impozitul pe locuinţă)? Ce a determinat-o pe Benazir Bhutto să se întoarcă în Pakistan şi să rămână acolo, în ciuda ameninţărilor cu moartea pe care le-a tot primit până când s-au împlinit? Dar pe Lisbeth, o tânără daneză, să aleagă, din toată lumea, tocmai Cetatea Banilor pentru trei zile de vacanţă, la mijloc de săptămână hibernală, când bătrânii dau dovadă de bun-simţ („Ţi-e şi jenă de gropari să mori pe vremea asta!“, zice octogenarul domn Costel), studenţii se pregătesc de sesiune, iar profii din Universitatea craioveană de alegeri? Ce l-a făcut pe şoferul de taxi să o ducă gratuit la destinaţie, în ziua când ea se rătăcise, şi de unde a răsărit întâlnirea cu Purcărete, Cerasela şi Cornişteanu, pe care i-o fi uimit cerându-le autografe?
„Prafurile“, mi-ar spune doamna Vali. „Sunt nişte prafuri în aer…“, ar zâmbi, lăsându-mă să cred că ele (influenţează e puţin spus) hotărăsc totul.
2008, an cu Summit NATO pe Dâmboviţa, cu alegeri la noi şi în SUA, an în care mulţi români încep să contribuie la un fond de pensii privat, a pornit anost: preşedintele şi premierul, care anul trecut pe vremea asta sărbătoreau aderarea ţării noastre la UE acuzându-se reciproc de relaţii cu oligarhii, nu se pun de acord dacă Norica Nicolai e bună de ministru de justiţie. De parcă, în ţara viciilor de procedură, acest lucru are vreo importanţă pentru liberalul Morega, cu numeroase dosare pe rol, sau pentru lidera femeilor social-democrate din Dolj, Lili Schutz, acuzată pentru o fraudă de peste cinci milioane de euro şi apărată de Geoană: „Atac politic!“. Şeful PSD ne lasă deplina libertate să presupunem cine e adversarul care o atacă politic, în vremuri când multe alte lucruri se află „între pârgă şi răscopt“, cum spune mătuşa mea despre ceva nu tocmai precis.
Anul a început electoral şi pentru primarul Craiovei (alte partide încă nu s-au hotărât ce candidat îi vor opune), atât de dezinteresat îndrăgit de un Talisman şi de băieţii de la Animal X. Parcă văd autobuzele cu simpatizanţi sosind în centrul Băniei, ca în precedenta campanie (deşi Solomon a dat între timp roşul pe portocaliu) sau ca la defilările comuniste, da, acelea la care Radu Berceanu conducea cu măiestrie aeromodelele. „Cu bucurie îţi spun, zburau, domnule! Nu ştiu ce le făcea, dar zburau!“, îmi povestea un prieten al meu, nu şi al liderului democrat(-liberal) care vrea să ne scape, în Dolj, de comunişti şi îşi întăreşte echipa cu Dascălu.
Se tot dezvoltă capitalismul ăsta în care foşti secretari cu propaganda ne spun că de vină a fost Ceauşescu şi să-l mai împuşcăm! În februarie se vor împlini doi ani de la intrarea în vigoare a unei ordonanţe de urgenţă a guvernului care dă dreptul oricărui cetăţean român să fie informat, la cerere, în legătură cu calitatea de agent sau colaborator al poliţiei politice a persoanelor care ocupă diverse funcţii: de la prefect la consilieri locali şi judeţeni, de la şefii serviciilor publice deconcentrate, la judecători şi prim-grefieri, de la avocaţi şi notari publici la jurnalişti şi directori ai instituţiilor de cultură, ai liceelor şi grupurilor şcolare etc. Printre demnitarii din Dolj, Gorj, Vâlcea, Olt şi Mehedinţi s-ar zice că nu există vreunul care să fi făcut poliţie politică. Prafurile…